http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24317 Materialele Conferinţei științifico-practice naționale „Fiecare doză de vaccin contează”, 28 aprilie 2023, Chișinău, Republica Moldova Sun, 19 Apr 2026 12:41:38 GMT 2026-04-19T12:41:38Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24414 Title: One Health & Risk Management. 2023, Ediție specială Abstract: One Health & Risk Management is a biannual scientific journal for specialists in medical and biological sciences, which was founded in 2019 within the Moldavian Biosafety and Biosecurity Association (MDBBA). The journal accepts submissions in Romanian, English, French and Russian, in accordance with current international standards and guidelines. The Journal policy is aligned with the new concepts of international organizations (WHO, OIE FAO, etc.), such as One Health Approach, enclosed within a cooperative, multisectoral, transdisciplinary, national and international framework. The current state of the contemporary world in terms of depth and dynamics of changes, as well as the accelerated rate of research and innovation on evidence-based risk management, generate a progressive growth in the amount of medical and biological data. Therefore, One Health & Risk Management Journal will support and publish manuscripts based on scientific evidence on human, animal and environmental health. The priority for acceptance would be given to those articles which report study results on identification of specific hazards and risk assessment associated with these hazards, development and analysis of potential risk management options, as well as selection and implementation of a specific monitoring and evaluation strategy used for risk management. The rigorous review process (double-blind peer review) will involve professionals from various scientific fields, who comply with the international ethical guidelines for scientific publications. One Health & Risk Management magazine will increase its visibility by exchanging articles with other relevant publications and collaborating with similar national and international organizations, as well as via its website, which includes the recently published articles, providing the opportunity to get real-time information (Free Open Access). The editorial board of the magazine brings together outstanding personalities, both from the country and abroad, who help to maintain the journal to the highest scientific standards. Sun, 01 Jan 2023 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24414 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24386 Title: Microbiologia și diagnosticul de laborator al infecţiei cu Citomegalovirus Authors: Voicu, Irina; Lozan-Tîrșu, Carolina Abstract: Introducere. În ultimele decenii, nivelul de infectare cu citomegalovirus (CMV) este foarte mare și continuă să fie într-o permanentă creștere. Virusul reprezintă o amenințare pentru întreaga populație a lumii, întrucât este una dintre cele mai răspândite infecții la nivel global și este considerată ca fiind cea mai frecventă infecție materno-fetală. Prevalenţa infecției congenitale cu Citomegalovirus variază de la 0,3% la 2,4%, circa 90% dintre copiii infectați congenital nu au semne clinice. Se estimează că până în 2050 aproximativ 2,5 miliarde de oameni vor fi supuși riscului de a prezenta un anumit grad de pierdere a auzului, iar peste un miliard de adulți tineri vor fi expuși riscului de pierdere definitivă a auzului, această problemă fiind cauzată de citomegalovirus. Scopul. Studierea metodelor de diagnostic a citomegalovirusului în baza analizei avantajelor și dezavantajelor metodelor de depistare rapidă, cât și de confirmare a infectării cu CMV. Material și metode. Acest studiu reprezintă o trecere în revistă a datelor relevante din literatură, au fost studiate și analizate 43 de surse medicale publicate în bazele de date medicale online, cum ar fi Medline (PubMed) și Scopus, Google Scholar, site-urile web ale Organizației Mondiale ale Sănătății și protocoalele clinice naționale, care conțin cele mai noi și actualizate informații ce se referă la infecțiile cu citomegalovirus. Rezultate. Conform protocolului clinic standardizat există un algoritm utilizat pentru diagnosticul infecției. Standardul de aur în diagnosticul infecției la nounăscuți reprezintă diagnosticul virusologic cu izolarea virusului din urină, salivă și sânge în primele 2-3 săptămâni de viață. Totodată putem utiliza diagnosticul serologic pentru detectarea Ag viral și Ac monoclonali prin efectuarea reacției imunofluorescente (RIF) și imunoenzimatice (ELISA). Se practică și detectarea genomului cu ajutorul reacției de polimerizare în lanț și nu în ultimul rând se efectuează serodiagnosticul cu utilizarea reacției de hemaglutinare indirectă, RIF, ELISA. Actualmente, pentru testarea rapidă a infecției se utilizează metoda cromatografică pe strat subțire, care posedă sensibilitate înaltă și oferă un rezultat rapid. Indicațiile pentru testarea la CMV a nou-născuților sunt următoarele: nou-născuții cu simptome de infecție, copiii cu surditate neurosenzorială sau cu rezultat incert în urma audiometriei, copiii cu greutate mică pentru vârsta gestațională, copiii născuți prematur. Concluzii. Citomegalovirusul reprezintă o problemă de ordin global a sănătății publice prin incidența sporită care se înregistrează și prin consecințele acestuia asupra sănătății. Screening-ul infecției include diagnosticarea pacienților cu acuze și simptome ale infecției cu CMV, cât și examinarea obligatorie a tuturor gravidelor. Metodele contemporane utilizate pentru diagnosticul de laborator al infecției includ diagnosticul virusologic, serologic și metoda cromatografică pe strat subțire. Tehnicile de testare rapidă sunt ideale pentru utilizarea la nivel local datorită costului mic și simplității realizării. Sun, 01 Jan 2023 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24386 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24381 Title: Virulence factors of Candida albicans strains Authors: Iazajii, Cristian Abstract: Introduction. Candida albicans is a common commensal fungus that colonizes the oropharyngeal cavity, gastrointestinal and vaginal tract, and healthy individuals’ skin. In 50% of the population, C. albicans is part of the normal flora of the microbiota. Although most infections occur in patients who are immunocompromised or debilitated in some other way, the organism most often responsible for disease, Candida albicans, expresses several virulence factors that contribute to pathogenesis. Material and methods. The analysis of publications in PubMed was carried out regarding the theoretical aspects of the virulence factors of Candida albicans strains, by using the terms „Candida albicans”, „Virulence factors”, „Mechanisms of the pathogenicity”. From the total number of articles found (41), 23 synthesis articles reflecting the virulence factors of C. albicans strains were analysed. Results. Candida participates actively in the pathophysiology of the occurrence and advance of infection, thanks to its virulence factors. One group of virulence factors causes colonization to take place, or the initiation of an infection, whilst the other group helps to spread the infection. Polymorphism implies the transition of C. albicans from a commensal form to a pathological one, which depends on changes in the environment in which it is located. Factors that contribute to the pathogenic potential of C. albicans are the expression of proteins important for adhesion and invasion. Adhesins of C. albicans recognize ligands such as proteins, fibrinogens, fibronectins and bind to them. Formation of biofilm is a property of C. albicans pathogenesis. Most infections caused by C. albicans are related to the creation of a biofilm on the surface of the host or on abiotic surfaces (implants), which leads to high morbidity and mortality. Thigmotropism of the hyphae of C. albicans is regulated by the extracellular intake of calcium through calcium channels. It is an important mechanism in the enhancement of the virulence of Candida spp. Among virulence factors of C. albicans is phenotype transition between white and opaque cells. Phenotype diversity provides a quick response to changes in the environment. It is extremely important for the life of many microbe species. Secretion of hydrolytic enzymes are present in C. albicans. Hydrolytic enzymes facilitate the commensal and pathogenic characteristics such as attachment to host tissue and cause the host cell membrane’s rupture. Because of these enzymes, invasion into the surfaces of mucous membrane and blood vessels is possible, and they also participate in avoiding the host’s immune response. The three main enzymes produced by C. albicans are secreted aspartyl protease, phospholipase, and hemolysin. Conclusion. It is extremely important to know the factors and mechanisms of the pathogenicity of C. albicans precisely because of their wide range, from dimorphism, biofilm formation, thigmotropism, expression of adhesion proteins, and secretion of extracellular hydrolytic enzymes. As knowledge of all these factors increases, the possibility of prevention increases, as we work to prevent the occurrence of infections caused by C. albicans, and opportunities are created to develop new diagnostic and therapeutic possibilities. Sun, 01 Jan 2023 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24381 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24380 Title: Mortalitatea generală a populației din Republica Moldova Authors: Crețu, Parascovia; Paraschiv, Angela Abstract: Introducere. Mortalitatea populației este principalul indicator al stării de sănătate a populației, care este reflectat direct sau indirect asupra procesului demografic. Se estimează că anual în Republica Moldova decedează circa 40 mii de persoane. Principalele cauze de deces atât la nivel mondial, cât și național sunt bolile netransmisibile, tumorile maligne, bolile aparatului respirator, digestiv etc. În această ordine de idei, ne-am propus să analizăm nivelul de mortalitate generală și principalele cauze de deces în Republica Moldova. Material și metode. A fost realizat un studiu epidemiologic retrospectiv cu determinarea principalelor cauze de deces în Republica Moldova (2014-2021) în baza datelor statistice oficiale publicate pe pagina www.statistica.md. Rezultate. În perioada analizată mortalitatea generală a populației a crescut de la 39 494 de cazuri (13,81‰) în anul 2014 până la 45 437 de cazuri (17,37‰) în anul 2021. Prin prisma teritorial-administrativă a RM, cei mai înalți indicatori ai mortalității generale s-au înregistrat în regiunea de Nord a țării, cu o medie de 12,84 ‰, urmată de regiunea Centru cu 12,07‰, municipiul Chișinău cu o incidență de 6,8 ‰, regiunea Sud cu 6 ‰ și o incidență mai joasă în UTA Găgăuzia – cu doar 1,69‰. În structura mortalității generale predomină vădit populația rurală, fiind de 2 ori mai înaltă comparativ cu cea urbană. Astfel, pe parcursul anilor studiați populația rurală reprezintă în medie o incidență de 9,37‰, iar populația urbană – 5,02‰. Totodată, a fost analizată situația privind decesele printre femei și bărbați. S-a constatat că în structura generală pe sexe predomină bărbații cu o incidență a mortalității de 15,8‰. Bolile sistemului circulator și tumorile maligne continuă să dețină cele mai înalte ponderi în cauzele de deces atât în rândul bărbaților, cât și ale femeilor. În anul 2021 ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 65,9% din totalul deceselor. Ponderea în rândul bărbaților fiind de 65,9% și de 69,2% în cazul femeilor. Am observat că structura mortalității feminine, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea masculină, valorile superioare fiind doar în cazul bolilor sistemului circulator. Cu excepția bolilor sistemului circulator, pe parcursul întregii perioade, ratele mortalității au fost mai ridicate în rândul bărbaților decât în rândul femeilor pentru toate cauzele principale de deces. Mortalitatea bărbaților cauzată de bolile aparatului respirator este de 3,9 ori mai mare față de femei, intoxicații și traume – de 1,6 ori mai mare comparativ cu mortalitatea feminină, tumori – de 1,4 ori, bolile sistemului digestiv – de 1,3 ori. Concluzii. Maladiile sistemului circulator și tumorile maligne continuă să dețină cele mai înalte ponderi în cauzele de deces. Fortificarea și consolidarea mecanismelor de coordonare intersectorială pentru dezvoltarea și punerea în practică a programelor de prevenire și control, precum și a planurilor de acțiuni privind bolile netransmisibile (BN) principale și factorii de risc asociați sunt de o importanță prioritară pentru sănătatea publică. Sun, 01 Jan 2023 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24380 2023-01-01T00:00:00Z