http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/26796 Conferința națională „Sănătatea și fenomenul rezistenței la antimicrobiene în țările cu venituri mici și medii din Europa de Est”, 27 ianuarie 2024, Chișinău, Republica Moldova Fri, 10 Apr 2026 20:24:49 GMT 2026-04-10T20:24:49Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/29946 Title: Strategii de promovare în marketingul cabinetului stomatologic Authors: Goma, Ludmila Abstract: Introducere. Piața serviciilor stomatologice este una foarte competitivă. În prezent, problema medicilor stomatologi este fluxul de pacienți. Pentru atragerea acestora, cabinetele stomatologice se ocupă de publicitate în diverse moduri: în cabinetele mici și mijlocii această misiune și-o asumă proprietarul, iar în cele mari pot exista subdiviziuni specializate în publicitate care dispun de buget propriu și organizează acțiuni de publicitate cu participarea companiilor specializate. Rolul marketingului în domeniul serviciilor de sănătate este de a contribui la furnizarea de informații de valoare clienţilor. Scop. Analiza instrumentelor publicitare și recomandarea unor tehnici moderne de promovare a cabinetului stomatologic. Material și metode. Populația studiului: pacienții a cinci cabinete stomatologice cu următoarele specializări: terapie, ortopedie, chirurgie dentoalveolară, parodontologie. Cei 138 de pacienți care și-au dat acordul verbal de a participa la studiu, au completat un chestionar autoadministrat, compus din 22 de întrebări grupate în șase categorii. Perioada de colectare a datelor: decembrie 2022 – februarie 2023. În cadrul studiului a fost studiată și documentația internă a cabinetelor stomatologice precum: raportul de autoevaluare semnat de conducătorul cabinetului; copia regulamentului de organizare și de funcționare; organigrama; schema sistemului informațional; planul de dezvoltare strategică; planul de control a calității serviciilor prestate. Metode de cercetare utilizate: descriptivă, analitică, comparativă. Rezultate. Strategiile de marketing se propun ca o modalitate sigură de a construi relații cu publicul cabinetului stomatologic. Pentru un stomatolog, strategia de marketing înseamnă a convinge pacienții că se oferă o experiență fără durere și cu rezultate așteptate. Conform studiului, există următoarele modalități de promovare: recomandarea – 31%, rețelele de socializare – 25%, google – 17%, televiziunea – 15%, plasarea – 12%. Satisfăcuți de condițiile prestate de cabinetele stomatologice au fost 73,18% din persoanele intervievate, 92,75% au fost mulțumite de atitudinea personalului medical, iar 56,52% au ales cabinetul stomatologic în baza reputației medicilor. Aplicarea unui sistem de marketing contribuie la formarea categoriilor de pacienți planificați și pacienți continuu. La intrebarea ce il face pe pacient să fie fidel unui anume cabinet stomatologic, 32 % au numit aplicarea unui plan de marketing, 25% – condiții favorabile de muncă ale medicilor. S-a constatat că pacienții doresc mai multă computerizare a serviciilor medicale. Concluzii. Publicitatea în stomatologie oferă pacienților posibilitatea de a alege tratamentul, clinica, medicul. Dintre metodele și instrumentele de promovare analizatee s-au evidențiat recomandarea me dicului din parte pacientilor, strategiile legate de promoții și cele privind prețul, prezența saitului propriu. O strategie eficientă s-a dovedit a fi promovarea în mediul online îmbinată cu cea offline. Aplicarea unor strategii de marketing eficiente duce nu numai la creşterea satisfacţiei clienţilor, dar şi a personalului – un element component în managementul unui cabinet stomatologic. Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/29946 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/29945 Title: Dental education for medical students Authors: Stepco, Elena; Patranac, Maria; Ferdohleb, Alexandrina; Dumitraș, Cristina Abstract: Introduction. Oral health disparities constitute a significant public health challenge, with far-reaching consequences for the overall health of the population and economic ramifications for any nation. Introducing medical students to the field of dentistry and equipping them with essential knowledge about risk factors and preventive measures for common dental conditions can foster greater responsibility within the medical community towards oral health and enhance communication among healthcare specialists. The objective of this study was to assess the opinions of students at the Faculty of Medicine regarding the Dental Medicine discipline. Material and methods. This study involved conducting a survey among medical students in two stages: Stage I, before the commencement of the Dental Medicine module, and Stage II, upon its completion. In Stage I, data were collected from 356 fourth-year students at the Faculty of Medicine. Among them, 77% were high school graduates, 20% graduated from medical colleges, and 3% from other educational institutions. In Stage II, 386 students who had completed the Dental Medicine module were surveyed. The questionnaire consisted of general information about the participants and inquiries about the necessity and significance of including this discipline in the curriculum at the Faculty of Medicine. Results. According to the gathered data from Stage I, 63.6% of respondents confirmed that Dental Medicine was a new subject for them. Additionally, 60.1% expressed their willingness to study it, 67.8% believed it would be beneficial, and 85.8% recognized a close connection between oral and general health. Regarding its inclusion in the curriculum, 65% considered it should be mandatory, while 35% suggested it be optional. After completing the module, 100% of participants acknowledged a strong correlation between oral health and general health. They asserted that Dental Medicine should be a compulsory discipline in the Faculty of Medicine's curriculum and is indispensable for medical students. Conclusions. Introducing medical professionals to the field of dentistry, coupled with comprehensive knowledge of anatomical structures, physiological functions, and pathological conditions, enhances patient trust in the medical profession and fosters better inter-professional communication. Given that many oral conditions are preventable or treatable with early intervention, training physicians and actively involving them in oral disease prevention efforts can help mitigate oral health disparities and their adverse effects on overall health. Through oral screenings, preventive measures, referrals for dental assessments, and collaborations with dentists, physicians can positively impact oral health outcomes, especially in vulnerable populations. Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/29945 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/29944 Title: Investigation of pancreatic activity parameters in patients during COVID infection in Republic of Moldova Authors: Lupașco, Iulianna; Ghelimici, Tatiana; Golovatiuc, Ludmila Abstract: Introduction. Chronic diffuse liver diseases continue to rank high among the issues contributing to high mortality rates worldwide. The Republic of Moldova holds the leading position globally in terms of the highest age-standardized incidence rate of liver cirrhosis and related mortality cases. The 2019 coronavirus (COVID-19) pandemic has posed yet another significant challenge for healthcare systems worldwide, given its potential to affect internal organs and cellular mechanisms. The investigation of metabolic interrelations between different organs and systems of the organism, particularly those with an injured liver affected by this new virus, has garnered significant scientific interest in recent years. The aim. The study of pancreatic activity parameters in chronic liver patients during SARS-CoV2 infection in Republic of Moldova. Material and methods. Our study represents a retrospective analysis of consecutively hospitalized patients in the COVID-19 unit at the Timofei Moșneaga Republican Clinical Hospital in Chişinau, Republic of Moldova, during the period from March 2020 to February 2021. A total of 73 patients' electronic medical records were examined, comprising 40 men (54.8%) and 33 women (45.2%), with a mean age of 57.29 years. All patients were categorized into three main groups: group 1 (13) consisted of individuals with chronic hepatitis (CH) of viral etiology (HBV, HCV); group 2 (13) included patients with liver cirrhosis (LC); and Comparison group 3 (CG) comprised patients (23) without liver pathology but with some functional issues related to the pancreas. Patients with metabolically associated liver disease (2) and nonspecific reactive hepatitis (22) were not considered in this analysis. Blood serum levels of glucose, amylase, and lipase were investigated in all patients. The analysis involved the use of percentages, means, and standard error of the mean for evaluation and statistical analysis, with the significance of differences (p) assessed using the Mann-Whitney U test. Results. Elevated blood glucose levels, indicative of disrupted carbohydrate metabolism, were observed in patients with liver cirrhosis (6.38±1.23 mmol/L) and in the Comparison group (CG) (8.11±0.79 mmol/L), exceeding the normal reference values of 4.11-5.89 mmol/L. Amylase activity was within normal limits across all patient groups. In contrast, the level of lipase, a more sensitive indicator of pancreatic function, was elevated in the CG (112.13±82.16 u/L) compared to the normal range of 13-60 u/L. These findings align with the main hypothesis and recent literature, suggesting that COVID-19 may induce pancreatic injury in patients with chronic liver disease and those with a history of pancreatic issues, highlighting the human pancreas as another potential target for the virus. Conclusions. COVID-19 can provoke functional abnormalities in pancreatic function in patients with chronic diffuse liver disease, as well as in patients with a history of underlying pancreatic dysfunction. Further investigation of pancreatic function is needed in a larger group of patients with different liver pathologies . Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/29944 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/29943 Title: Efectele schimbărilor climatice asupra calității apei potabile Authors: Ciobanu, Elena Abstract: Introducere. Schimbările climatice, una dintre cele mai presante probleme ale secolului nostru, afectează profund calitatea apei potabile. Modificările în precipitații, temperatură și evenimente meteorologice extreme au un impact semnificativ asupra disponibilității și purității apei, ceea ce constituie o provocare majoră pentru sănătatea publică și sustenabilitate. Scop. Studiul își propune să analizeze efectele schimbărilor climatice asupra calității apei potabile, examinând modificările în compoziția chimică și microbiologică, și impactul acestora asupra sănătății umane. Material și metode. S-au folosit date din rapoarte din domeniul sănătății și a mediului, studii climatologice și analize ale calității apei din diverse țări. Metodologia include analiza comparativă a datelor istorice și actuale privind calitatea apei, cu un accent special pe zonele afectate de secetă, de inundații sau de alte fenomene climatice extreme. Rezultate. Rezultatele studiului subliniază o deteriorare semnificativă a calității apei în diverse regiuni ale lumii. În India, în ultimii 20 de ani, nivelurile de nitrați din apele subterane au depășit valorile normate cu peste 50% din cauza perioadei de secetă prelungită. Mai mult de atât, rapoartele recente indică o creștere cu 35% a contaminării bacteriene în aceleași surse de apă. În Europa, creșterea medie a temperaturilor cu 2°C în ultimele decenii a accelerat proliferarea algelor toxice în lacuri și în rezervoare, afectând astfel calitatea a 30% din sursele de apă potabilă. Studii efectuate în bazinul Rinului au arătat o creștere cu 40% a concentrațiilor de fitoplancton nociv. În Africa, analizele de după inundații au relevat că peste 60% din sursele de apă testate în zonele afectate sunt contaminate cu E. coli și cu alte bacterii patogene, sporind riscul de boli diareice, care afectează anual milioane de persoane. În America de Nord, modificările modelului de precipitații au determinat o creștere alarmantă, cu 25, a concentrațiilor de plumb și de alte metale grele în anumite surse de apă. Rapoarte recente din Statele Unite ale Americii indică faptul că peste 18 milioane de oameni sunt expuși la niveluri de contaminare cu plumb care depășesc limitele recomandate de Agenția pentru Protecția Mediului. Aceste tendințe au un impact direct asupra sănătății publice. De exemplu, în regiunile afectate de contaminarea cu nitrați și cu metale grele, s-a înregistrat o creștere cu 20% a cazurilor de afecțiuni renale și cu 15% a cazurilor de cancer asociate cu calitatea apei. Aceste cifre subliniază importanța unei gestionări mai eficiente a resurselor de apă și a implementării de soluții adaptate la schimbările climatice pentru a asigura accesul la apă potabilă de înaltă calitate. Concluzii. Schimbările climatice au un impact evident și alarmant asupra calității apei potabile. De aceea, este esențial să se intensifice eforturile de monitorizare și de purificare a apei, precum și să se dezvolte strategii adaptative pentru gestionarea resurselor de apă în contextul noilor provocări climatice. Protejarea calității apei este vitală pentru sănătatea și securitatea populațiilor la nivel global. Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/29943 2024-01-01T00:00:00Z