http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/274 Thu, 23 Apr 2026 04:30:24 GMT 2026-04-23T04:30:24Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5902 Title: Valvulopatiile cardiace degenerative şi reumatismale la sfârşitul secolului XX şi începutul mileniului trei Authors: Dănilă, Aurel Abstract: Analyzing 1004 medical clinical cases and 426 necropsies of patients with rheumatic and nonrheumatic valvular disease we found that mitral valve was affected in 61.7%, 9.4% the aortic valve, the mitral-aortic in 22.4%, mitral-tricuspid and mitral-aortal in 3.6%, tricuspid valve in 2.9 %. The degenerative-dystrophic calcinosis were noticed in 110 patients (2.2 %), 1.15% -associated aortic valve disease (0.67%), severe mitral regurgitation of varios degrees and 0.43% - with valvular mitralo-aortic associated valve disease. This data where found at the end of the second millennium. At the beginning of the third millennium, postrheumatic valvulopathy are always decreasing. Thus in the years 2000-2013 in 6890 necropsies rheumatic valvular disease were detected only in 117 deaths, or 1.7 %, and degenerative nonrheumatic valvular heart diseases increased with 31% - 84.9% where degenerative valvular mitralo- aortic, 9.5%- associated aortic,4.8% - mitral regurgitation- 0.6% , 0.2% - mitral tricuspid and aortic-tricuspid-mitral associated valve disease. Analizând 1004 de fişe medicale şi 426 de necropsii ale pacienţilor cu valvulopatii reumatismale si nereumatismale, s-a constatat că aparatul valvular mitral a fost afectat în 61,7%, mitral- aortal în 22,4%, cel aortal în 9,4%, cel mitral- tricuspidian în 3,6% şi mitral-aortaltricuspidian în 2,9 la sută. Afecţiunile degenerativ-distrofice cu calcinoze s-au sesizat la 110 pacienţi adică în 2,2 la sută:1,15 % - valvulopatii aortale asociate; 0,67%- insuficienţe mitrale cu regurgitări de diferite grade si 0,43% - cu valvulopatii mitralo-aortale asociate. Aceasta s-a constatat la cumpăna celor doua milenii. La începutul mileniului trei, valvulopatiile postreumatismale sunt mereu în scădere. Astfel în anii 2000-2013 din 6890 de necropsii, valvulopatii reumatismale s-au depistat numai la 117 decese, adică 1,7 la sută, iar valvulopatiile degenerative nereumatismale au crescut pâna la 31 la sută: 84,9% -valvulopatii degenerative mitralo-aortale asociate, 9,5 % aortale asociate, 4,8 % - insuficienţe mitrale. 0,6% - mitralo tricuspidiene şi 0,2 la sută –mitralo aortale tricuspidiene asociate. Description: Departamentul Medicină Internă, Clinica medicală nr. 1, Disciplina Sinteze clinice, USMF ,,Nicolae Testemiţanu” Tue, 01 Jan 2013 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5902 2013-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5897 Title: Endocardita infecţioasă cu hemoculturi negative Authors: Mişenin, Dmitrii; Grejdieru, Alexandra; Grib, Liviu; Mazur, Minodora; Mazur-Nicorici, Lucia; Ştirbul, Ana; Panfile, Elena; Grib, Andrei; Mihalache, Georgeta; Muravca, Tatiana; Terzi, Olesea Abstract: Infective endocarditis represents an annual incidence of 3-9 cases per 100,000 population. Male / female ratio is 2:1. Patients with prosthetic valves, intracardiac devices, congenital heart disease, or recurrence of infectious endocarditis, develops more frequent IE, 27% -50% patients didn’t have history of predisposing cardiac diseases. Diagnosis IE establishment requires two major DUKE criteria: pathogen detection in three blood cultures and echocardiographic demonstration of endocardial involvement in the infectious process. Incidence of negative blood cultures IE remains high, especially in countries with poorly developed economies (> 50%), which is explained by unjustified antimicrobial medicines intaking, inadequate doses, before the IE diagnosis establishing, or impossibility of specific microorganisms collecting, that can develop IE (mycoplasma, bartonela, fungi, etc). Causative pathogen detection delay negatively influences the evolution and prognosis of disease, causing shortness of early appropriate treatment, according to the antibioticogram. We present a clinical case of IE with negative blood cultures, late diagnosis, which needed an empirical long-term antibacterial therapy with valvular reprotezation. Endocardita infecţioasă prezintă o incidenţă anuală de 3-9 cazuri la 100.000 populaţie. Raportul barbaţi/femei este de 2:1. Pacienţii cu proteze valvulare, dispozitive intracardiace, cardiopatii congenitale, sau recurenţă de endocardita infectioasă, dezvoltă mai frecvent EI, iar 27%-50% din pacienţi nu au antecedente cunoscute de patologii cardiace predispozante. Stabilirea diagnosticului cert de EI necesită 2 criterii majore DUKE: depistarea agentului patogen în 3 hemoculturi şi demonstrarea ecocardiografică a implicării endocardului în procesul infecţios. Incidenţa EI cu hemocultură negativă rămâne înaltă, mai cu seamă în tările cu o economie slab dezvoltată (> 50%), care se explică prin administrarea nejustificată a preparatelor antimicrobiene, în doze neadecvate, înainte de stabilirea diagnosticului de EI, sau de imposibilitatea de a preleva microorganisme specifice, care pot dezvolta EI (micoplasma, bartonela, fungii,etc.). Temporizarea depistării agentul patogen cauzativ influenţează negativ evoluţia şi pronosticul maladiei, provoacă dificultăţi de tratament adecvat precoce, conform antibioticogramei. Prezentăm un caz clinic de EI cu hemoculturi negative, diagnosticat tardiv, care a a necesitat tratament antibacterian empiric, de lungă durată cu reprotezare valvulară. Description: Disciplina Cardiologie, Clinica Medicală nr.3, Departamentul Medicină Internă, USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul de Cardiologie Tue, 01 Jan 2013 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5897 2013-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5898 Title: Particularitaţile insuficienţei cardiace în valvulopatii Authors: Vetrilă, Snejana; Albu, Alisa; Mazur, Lucia; Grib, Liviu; Abraș, Marcel; Grib, Andrei Abstract: The heart failure (HF) is a growing health problem for society with impact of death and disability in population. The aim: To evaluate the clinical and treatment caracteristics of heart failure in patients with valvular heart diseases. Methods: We examined a group of 46 patients diagnosed with valvular heart diseases acording to diagnostic criteria, we analized the symptoms of HF and compared them with ECHOS study results. Results: The data demonstrated that all the patients from the study group manifested symptoms of HF, with dominated dyspnoea functional class III (NYHA), while the class IV was more common in our patients in comparison with ECHOS study. Statistical analysis showed differences in the results of ejection fraction (EF) - we reported low EF in 67,39% vs 46,8% in ECHOS study. Atrial fibrilation was diagnosed in 52,2% vs 42,3% patients in ECHOS study. The treatment of both studied group patients included ACE inhibitors, beta blokers, diuretics, nitrates and glicozides. Conclusion: The heart failure is a common syndrom in valvular heart diseased patients characterized by dyspnoea, low ejection fraction, associated with atrial fibrilation and need of a long term complex treatment. Insuficienţa cardiacă (IC) este o problemă de sănătate în creştere cu impact major de deces şi invaliditate pentru societate. Scopul lucrării: Evaluarea particularităţilor clinicoevolutive şi de tratament ale insuficienţei cardiace la pacienţii cu valvulopatii. Materiale şi metode: Am examinat un lot de 46 de pacienţi valvulopatii stabilit în conformitate cu criteriile de diagnostic, am evaluat manifestările insuficienţei cardiace şi am comparat rezultatele cu studiul ECHOS. Rezultate: Am constatat semne de IC la toţi pacienţii incluşi în studiu cu predominarea clasei funcţionale III în ambele studii, in timp ce clasa IV a fost mai frecventă în lotul propriu comparativ cu studiul ECHOS. Rezultatele statistice au demonstrat diferenţe referitor la fracţia de ejecţie (FE) scăzută, care a fost mai manifestă în lotul propriu 67,39% vs 46,8% in studiul ECHOS. Fibrilaţia atrială a fost diagnosticată în 52,2% vs 42,3% patients in ECHOS study. Tratamentul pacientilor a fost similar şi a inclus IEC, beta blocanţi, diuretici, nitraţi şi glicozizi cardiaci. Concluzii: Insuficienţa cardiacă este un sindrom clinic frecvent la pacienţii cu valvulopatii, caracterizat prin dispnee, fracţie de ejecţie redusă, asociat cu fibrilaţie atrială şi necesitate de administrare a tratamentului comlex de durată. Description: Departamentul Medicină Internă, Clinica Medicală nr. 3, Disciplina Cardiologie Tue, 01 Jan 2013 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5898 2013-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5896 Title: Complicaţiile cardiovasculare și pronosticul endocarditei infecţioase Authors: Ceasovschih, Alexandr; Grejdieru, Alexandra; Grib, Liviu; Grăjdieru, Romeo; Grib, Andrei; Samohvalov, Elena; Lutîca, Nicolae; Surujiu, Iulian; Cuciuc, Valeriu; Golub, Lilia Abstract: Infective endocarditis (IE) is a severe septic disease in which the microbial graft affects the intact, native or prosthetic heart valves and other cardiac structures, causing structural damage and systemic embolism. The annual incidence ranges from 3 to 10 IE cases per 100000 persons/year, with an increasing tendency in some new clinical variants. High lethality is caused by serious disease complications, cardiovascular being the most dangerous for patients. Heart failure is the most common complication in IE, valvular damage caused by rupture of prosthetic or native valve cusps, infected chordae tendineae rupture, fistulas or prosthetic dehiscence, myocardial absces, myocardial muscle rupture. The high degree of cardiac failure by NYNA, embolisms and high percentage of negative blood cultures were the predictors of lethal outcome. Endocardita infecţioasă (EI) este o maladie septică gravă, cu localizarea grefei microbiene pe valve intacte, native sau protezate şi pe alte structuri cardiace, ce determină deteriorari structurale şi embolii sistemice. Incidenţa anuală a EI variază între 3-10 cazuri la 100000 persoane/an, cu tendinţa de creştere la pacienții cu variante clinice noi ale maladiei. Mortalitatea înaltă a EI este cauzată de complicații grave, îndeosebi cele cardiovasculare. Insuficienţa cardiacă (IC) congestivă este complicaţia cea mai frecventă în EI, cauzată de deteriorările valvulare: perforarea cuspelor valvulare native sau protezate, ruptura cordajelor infectate, fistule sau dehiscenţe protetice, abcese miocardice, miocardită cu ruptura muschilor. Gradul înalt a IC după NYHA, embolismul și rata mare a hemoculturii negative sunt predictorii pronosticului nefavorabil a maladiei. Description: Disciplina Cardiologie, Clinica Medicală nr.3 Departamentul Medicină Internă, USMF „Nicolae Testemiţanu” Tue, 01 Jan 2013 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5896 2013-01-01T00:00:00Z