http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/30090 Sat, 11 Apr 2026 23:47:05 GMT 2026-04-11T23:47:05Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/30136 Title: Dozarea flavonoidelor în Helichrysum arenarium în produse vegetale din farmacii comunitare Authors: Nartea, Mihaela; Topchin, Veaceslav; Cojocaru-Toma, Maria Abstract: Introducere. În flora spontană a Republicii Moldova este întâlnită o singură specie a genului Helichrysum (H. arenarium (L.) Moench) familia Asteraceae, cunoscută popular sub denumirea de siminoc, răspândită în Europa și România, ce apare sporadic pe locuri nisipoase, calcaroase, pe stâncile de pe malul drept al râului Nistru, în rezervația peisagistică „Climăuții de jos”, cât și în stepele calcaroase de la Naslavcea. Siminocul este cu o populație în declin, explicată prin colectarea exagerată din partea populației, devenind astfel o specie vulnerabilă, fiind utilizată în medicina populară în afecțiuni biliare și hepatice. Scopul lucrării. Dozarea flavonoidelor în produse vegetale de Heichrysum arenarium, achiziționate din farmacii comunitare din municipiu Chișinău, în scopul evaluării calității lor. Material și metode. Probele de produse vegetale Helichrysum arenarium (flores) au fost achiziționate din 6 farmacii comunitare din municipiu Chișinău (producători: Lekraset și Farmgroup). Dozarea flavonoidelor s-a realizat cu clorura de aluminiu, la lungimea de undă λ=430 nm, la spectrofotometrului Metertech UV/VIS SP 8001, utilizând ca metode de extragere agitatorul magnetic și alcool etilic de 60%, totalul de flavonoide fiind exprimat în mg RU/g. Rezultate. Pentru produsele vegetale H. arenarium, achiziționate din farmacii comunitare din mun. Chișinău (Nr.6) au fost evaluate documentele ce asigură calitatea lor (declarația de conformitate), produsele fiind înregistrate ca suplimente alimentare. Este cunoscut, că suplimentele alimentare prezintă substanțe nutritive (proteinele, lipidele, glucidele, vitaminele, elemente minerale, aminoacizii) în diverse forme farmaceutice, care au în componența lor macro- și micronutrimente în cantități definite, care sunt înregistrate conform prevederilor Legii nr. 306/2018, privind siguranța alimentelor alimentare și HG 538/2009 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind suplimentele alimentare. Conținutul de flavonoide în produsele vegetale Helichrysum arenarium (flores), în recalcul la rutozidă (mg RU/g), prin extragere cu agitatorul magneti, pentru cele achiziționate din farmacii comunitare se prezintă cu devieri nesemnificative (1,7497-1,8663 mg RU/g), ce corespunde cu datele din publicații științifice evaluate. Concluzii. Produsele vegetale H. arenarium achiziționate din farmacii comunitare din mun. Chișinău prezintă totalul de flavonoide în recalcul la rutozidă, cu un conținut de până la 1,8663 mg RU/g, iar ca indice al calității din declarația de conformitate, dozarea compușilor chimici activi nu se menționează pentru suplimente alimentare. Description: Acest studiu a fost susținut de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova prin Proiectul: Dezvoltarea de noi produse farmaceutice din materie primă locală (Nr. 080301) Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/30136 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/30135 Title: Micropropagarea prin biotehnologii a unor arbuști fructiferi cu potențial terapeutic Authors: Calalb, Tatiana; Glavan, Ilie; Ciorchină, Nina; Tabără, Maria Abstract: Introducere. Solicitarea fructelor comestibile de către populație este în continuă creștere. În Republica Moldova se cultivă un spectru larg de arbori fructiferi, iar plantații de arbuști fructiferi sunt limitate. Inițierea plantațiilor industriale de arbuști fructiferi conform tehnologiilor moderne, în deosebi proveniți din alte regiuni geografice, necesită material săditor de calitate, care poate fi asigurat prin aplicarea tehnicilor de micropropagare in vitro. Scopul studiului. Evaluarea studiilor științifice recente privind tehnici moderne de propagare in vitro a arbuștilor fructiferi cu aplicare în domeniul alimentar și terapeutic. Materiale si metode. Studiul a fost efectuat în baza lucrărilor științifice, editate în ultimii 20 ani, de pe platformele informaționale de date (Google Scholar, Science Direct, PubMed). Evaluarea și analiza studiilor (cca 50) a fost realizată prin cuvintele-cheie: arbuști fructiferi, Aronia sp., Lonicera sp., Lycium sp., Rubus sp., Actinidia sp., micropropagare, biotehnologii, avantaje și riscuri, fitoterapie. Rezultate. Evaluarea lucrărilor științifice relevă că speciile din genurile Aronia, Lonicera, Lycium, Rubus, Actinidia prezintă interes sporit în țările europene, datorită fructelor bogate în compuși chimici activi cum ar fi: vitamine (A, grupul B, C, E, K), flavonoide (inclusiv antociani), acizi fenolici, polifenoli, carotenoide, elemente minerale cu efecte terapeutice vitaminizante, antioxidante, antinflamatoare, citostatice etc. Acești arbuștii fructiferi, sunt proveniți din alte regiuni geografice, ce necesită material săditor al soiurilor adecvate condițiilor pedo-climatice din Republica Moldova. Aplicarea tehnicilor de micropropagare a speciilor (soiurilor) acestor genuri reprezintă o oportunitate reală de obținere a materialului săditor de calitate și în număr mare, omogen, necontaminat, pentru dezvoltarea plantațiilor industriale, inclusiv și în Republica Moldova. Astfel, cercetătorii științifici (N. Ciorchină, M. Tabără, M. Lozinschi în ultimile 2 decenii) din Laboratorul de embriologie și biotehnologie a Grădinii Botanice Naționale ”Alexandru Ciubotaru” au realizat multiple studii experimentale și au elaborat protocoale de multiplicare a soiurilor speciilor A. melanocarpa, R. fruticosus, L. barbarum, A. arguta, L. caerulea. A fost identificat mediul nutritiv de bază și s-a determinat balanța hormonală, aportul de macro- și microelemente, vitamine pentru suplinirea mediului nutritiv, care stimulează calusogeneza, rizogeneza, caulogeneza via morfozenei. A fost determinată balanța hormonală în corelație cu diferite soiuri ale speciilor de arbuști fructiferi pentru sporirea ratei de proliferare în vederea microclonării soiurilor de perspectivă la specii de aronie, mur, goji, kiwi și afin-siberian. Concluzii. Studiile denotă, că fiecare genotip (soi sau specie) necesită studii experimentale concrete în vederea determinării conținutului chimic și dozele compușilor chimici de suplinire a mediului nutritiv de bază pentru a asigura o rată eficientă de obținere a materialui săditor asanat și omogen de arbuști fructiferi de perspectivă pentru plantațiile industriale. Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/30135 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/30132 Title: Acizii organici – beneficii, surse și rolul acestora în organism Authors: Arnăut, Alexandrina; Benea, Anna Abstract: Introducere. Acizii organici sunt compuși chimici cu masă moleculară mică, cu una sau mai multe grupări acide, cum ar fi grupări carboxil, sulfonică, hidroxil și tiol. Aceștia sunt prezenți în natură, fiind implicați în procese biologice fundamentale și având aplicații extinse în domenii precum industria alimentară, agricultură, farmacie și cosmetologie. Scopul lucrării. Analiza bibliografică a beneficiilor, proprietăților biologice, surselor naturale și rolurilor acizilor organici în menținerea sănătății organismului. Material și metode. A fost realizat studiul bibliografic cu privire la proprietățile biologice, beneficiile și rolul acizilor organici pentru organismal uman. Datele au fost colectate din surse științifice relevante: PubMed, Google Scholar și ScienceDirect. Au fost selectate articole publicate în ultimii 10 ani pentru a reflecta progresul recent în Studiul chimic și biologic al acizilor organici. Rezultate. Un număr mare de acizi organici sunt prezenți în părțile cărnoase ale tuturor fructelor, dar conținutul acestora poate în diferite specii și soiurile lor. Acizii organici (malic, citric, izocitric, galacturonic, oxalic și tartric) sunt foarte abundenți în e fructe, iar acizii fenolici sunt omniprezenți. Surse naturale de acizi organici sunt fructele și legumele: citricele, merele, perele, cireșile, vișinile, căpșunile, strugurii, tomatele, ardeii dulci, fasolele, mazărea verde, etc. Acizii organici sunt intermediari în căile metabolice: (ciclul Krebs). Compușii chimici din ciclul Krebs includ acizii citric, succinic, fumaric, α-cetoglutaric, L-malic și oxaloacetat. Acidul ascorbic neutralizează radicalii liberi, protejând celulele de stresul oxidativ și prevenind îmbătrânirea prematură. Acizii organici contribuie la menținerea echilibrului acido-bazic în organism, prevenind oscilațiile periculoase ale pH-ului sângelui și țesuturilor. Eliminarea toxinelor și metalelor grele din organism poate fi efectuată cu ajutorul acizilor organici, care formează compuși complecși solubili. Acidul ascorbic este un co-substrat important al unei clase mari de enzime și reglează expresia genelor prin interacțiunea cu factori de transcripție importanți. Acidul ascorbic este esențial pentru a stimula sistemul imunitar prin creșterea forței și protecției organismului. Concluzii. Acizii organici sunt indispensabili pentru organismul uman. De la rolurile biologice fundamentale până la aplicațiile practice în diverse domenii, demonstrează importanța acestora în menținerea unui echilibru între acizi organici și sănătatea umană. Studierea lor continuă deschide noi perspective în știință și viața cotidiană. Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/30132 2024-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/30131 Title: Ambrosia artemisiifolia L. – proprietăți dăunătoare și utile pentru sănătatea umană Authors: Benea, Anna; Schițco, Elena Abstract: Introducere. Ambrosia artemisiifolia L. – plantă anuală originară din America de Nord, invadator agresiv în Europa și în alte regiuni ale lumii, inclusiv în Australia și Asia de Est. Această specie poate cauza pierderi semnificative în agricultură și este cunoscută pentru polenul său puternic alergenic, capabil să provoace reacții alergice persoanelor sensibile. Scopul lucrării. Evaluarea surselor bibliografice referitoare la impactul negativ al speciei A. artemisiifolia asupra sănătății umane și mediului. Material și metode. Evaluarea surselor bibliografice referitoare la impactul negativ al speciei A. artemisiifolia asupra sănătății umane și mediului. Rezultate. Ambrozia produce cantități mari de polen începând cu mijlocul lunii iulie până la sfârșitul lunii septembrie. Polenul este transportat de vânt pe distanțe foarte mari, poate fi dispersat pe o rază de 30 de km. Oamenii expuși la acest polen pot resimți disconfort, iar mucoasele corpului sunt afectate. Consecințele pot fi grave: aproximativ 20% dintre pacienți pot dezvolta astm. Sensibilizarea alergică la polenul de ambrozia se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate, precum urticarie și angioedem. Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt: strănut, prurit nazal, obstrucție nazală, secreții nazale apoase, anosomie (pierderea mirosului), prurit ocular, lăcrimare, tusă, dificultate în respirație, cefalee, somnolenta. Tratamentul alergiei la polen de ambrozie se concertează pe ameliorarea și înlăturarea simptomelor. Prevenirea răspândirii ambroziei este esențială pentru reducerea expunerii și impactului asupra sănătății publice și mediului înconjurător. Este importantă sensibilizarea și educarea comunităților locale cu privire la impactul ambroziei asupra sănătății și metode de profilaxie. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a distribuit 20.000 de pliante pentru conștientizarea populației cu privire la acțiuni de distrugere a ambroziei. De asemenea, a fost implementat planul de acțiuni privind combaterea cu A. artemisiifolia pentru perioada 2019- 2024, conform HG nr. 967/2018. Concluzii. Activitățile comune ale populației din Republica Moldova pot contribui la reducerea suprafețelor ocupate de ambrozie și a numărului de cazuri de reacții alergice, precum și la creșterea conștientizării privind măsurile de prevenire a răspândirii acestei specii invazive. Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/30131 2024-01-01T00:00:00Z