DSpace Community:

Development of a clinical algorithm for monitoring and prognostic assessment in patients with ckd AFTER COVID-19

Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT

Title: Development of a clinical algorithm for monitoring and prognostic assessment in patients with ckd AFTER COVID-19 Authors: Razlog, Tatiana; Russu, Eugeniu; Groppa, Liliana Abstract: Introduction. Chronic kidney disease and coronavirus disease 2019 represent a high-risk intersection, yet renal follow-up after coronavirus disease 2019 remains insufficiently standardized. We developed and internally validated a risk-stratified clinical algorithm for monitoring and prognostic assessment of patients with chronic kidney disease after coronavirus disease 2019. Materials and methods .This was a prospective cohort study of 280 non-dialysis patients with chronic kidney disease stages G2-G5: 140 post-coronavirus disease 2019 and 140 controls. At 6 to 12 months, we assessed estimated glomerular filtration rate, proteinuria, and inflammatory, metabolic, and hematologic markers. Coronavirus disease 2019 severity and the occurrence of acute kidney injury during infection were recorded. Predictors of advanced chronic kidney disease stages G4-G5 were identified by multivariate logistic regression; algorithm performance was evaluated by calibration and receiver operating characteristic analysis. Results. The decline in renal function was comparable between groups. In post-coronavirus disease 2019 patients, persistent proteinuria, elevated serum phosphate, and low hemoglobin independently predicted advanced chronic kidney disease (odds ratio 5.0, 1.8, 1.4, respectively (p<0.005). The model showed good internal performance (area under the curve approximately 0.88). Conclusions. Coronavirus disease 2019 appears to amplify renal vulnerability. A structured, risk-based algorithm may improve early detection of renal deterioration and support personalized management.; Introducere. Boala cronică de rinichi și infecția COVID-19 reprezintă o situație critică prin suprapunerea factorilor de risc major, cu toate acestea monitorizarea renală post-COVID-19 rămâne insuficient standardizată. În acest context, a fost elaborat și validat intern un algoritm clinic de stratificare a riscului, destinat monitorizării și evaluării prognostice a pacienților cu boală cronică de rinichi în perioada post-COVID-19. Materiale și metode. Studiu prospectiv de cohortă care a inclus 280 de pacienți cu boală cronică de rinichi în stadiile G2-G5, nedializați: 140 pacienți post-COVID-19 și 140 martori. La 6-12 luni s-au evaluat rata estimată de filtrare glomerulară, proteinuria și markerii inflamatori, metabolici și hematologici. Au fost înregistrate severitatea COVID-19 și apariția leziunii renale acute în faza activă a infecției. Predictorii asociați stadiilor avansate de boală cronică de rinichi (G4-G5) au fost identificați prin regresie logistică multivariată; performanța algoritmului a fost evaluată prin calibrare și analiza curbei ROC. Rezultate. Declinul funcției renale a fost comparabil între grupuri. La pacienții post-COVID-19, proteinuria persistentă, nivelul crescut al fosfatului seric și hemoglobina scăzută au reprezentat predictori independenți pentru stadiile avansate de boală cronică de rinichi (OR 5,0; 1,8; 1,4; p<0,005). Modelul a demonstrat o bună validitate internă (aria sub curbă de aproximativ 0,88). Concluzii. Infecția cu COVID-19 acționează predominant ca un factor de amplificare a vulnerabilității renale. Un algoritm structurat, bazat pe stratificarea riscului, poate îmbunătăți detectarea precoce a deteriorării și poate susține managementul personalizat.

Science and the One Health approach: advancing occupational health and prevention

Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT

Title: Science and the One Health approach: advancing occupational health and prevention Authors: Felszeghi, Sára

Growth patterns in Duchenne muscular dystrophy

Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT

Title: Growth patterns in Duchenne muscular dystrophy Authors: Rodoman, Iulia; Sacara, Victoria; Palii, Ina Abstract: Introduction. Duchenne muscular dystrophy (DMD) is a genetic disorder that significantly affects growth and development, characterised by progressive degeneration of skeletal and cardiac muscles, typically beginning in early childhood, between 2 and 5 years old. Purpose of the study. To assess longitudinal growth parameters (height, weight, BMI) in children with genetically confirmed DMD compared with healthy age- and sex-matched controls. Materials and methods. A total of 100 children were included: 50 with DMD and 50 controls. Anthropometric data were collected at 3 follow-up visits over a 12-month period and analysed using Microsoft Excel (Office 365) and StatTech v.4.6.3. Results. Children with DMD exhibited impaired growth compared with controls: lower height (median 1.25 m [1.10–1.44] vs 1.56 m [1.37–1.68]; p<0.001), lower height z-score (−0.95±1.57 vs 0.42±1.41; p<0.001), and lower height percentile (16.0 vs 63.7; p<0.001). Body weight was also lower (27.7 kg [18.5–34.0] vs 46.0 kg [29.3–58.0]; p<0.001), with reduced weight z-score (−0.61 vs 0.57; p=0.003) and percentile (26.9 vs 71.6; p=0.003). BMI was lower in the DMD group (15.9 vs 18.4 kg/m2 ; p=0.007), whereas BMI z-scores and percentiles did not differ significantly (p>0.05). Growth velocity declined over time (height increase of 0.03 m from Visit 1 to Visit 2 vs 0.01 m from Visit 2 to Visit 3; p<0.01). Among patients with DMD stratified by duration of deflazacort treatment, the >12-month subgroup showed the greatest growth gains, although differences between subgroups were not statistically significant. Conclusions. Children with DMD had a delayed growth compared with their peers, with progressive slowing over time. Regular auxological monitoring is essential, and further studies are needed to clarify the effects of corticosteroid therapy.; Introducere. Distrofia musculară Duchenne (DMD) este o afecțiune genetică cu impact major asupra creșterii, provocând degenerarea progresivă a mușchilor scheletici și cardiaci, care debutează în copilăria timpurie – la 2-5 ani. Scopul. Evaluarea longitudinală a creșterii (înălțime, greutate și IMC) la copiii cu DMD comparativ cu martori sănătoși, potriviți după vârstă și sex. Materiale și metode. Studiul a inclus 100 copii: 50 pacienți cu DMD și 50 martori. Datele antropometrice au fost colectate la 3 vizite pe parcursul a 12 luni și analizate cu Office365 Excel și StatTech v.4.6.3. Rezultate. Comparativ cu lotul martor, copiii cu DMD au prezentat creștere semnificativ afectată: talie mai mică (mediana 1,25 m [1,10–1,44] vs 1,56 m [1,37–1,68]; p<0.001), scor z al taliei mai redus (−0,95±1,57 vs 0,42±1,41; p<0.001) și percentilă mai joasă (16,0 vs 63,7; p<0.001). Greutatea a fost, de asemenea, mai mică (27,7 kg [18,5–34,0] vs 46,0 kg [29,3–58,0]; p<0,001), cu scor z redus (−0,61 vs 0,57; p=0.003) și percentilă inferioară (26,9 vs 71,6; p=0.003). IMC a fost mai mic la DMD (15,9 vs 18,4 kg/m2 ; p=0.007), însă scorurile z/percentilele IMC nu au diferit (p>0.05). Viteza de creștere s-a redus (0,03 m V1–V2 vs 0,01 m V2–V3; p<0,01). Subgrupul cu durata de tratament cu deflazacort >12 luni a înregistrat cele mai mari îmbunătățiri, deși diferențele între subgrupuri nu au atins semnificație statistică. Concluzii. Copiii cu DMD prezintă întârziere de creștere comparativ cu semenii, cu încetinire progresivă în timp. Monitorizarea auxologică regulată este esențială, iar studiile suplimentare sunt necesare pentru clarificarea efectului corticosteroizilor

Informed consent: challenges and perspectives of patients and healthcare providers in Georgia

Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT

Title: Informed consent: challenges and perspectives of patients and healthcare providers in Georgia Authors: Gongladze, Nino; Pitskhelauri, Nato Abstract: Introduction. The informed consent process is crucial in ensuring patient autonomy and ethical medical practice. The study aimed to assess understanding, experiences, and perceptions of informed consent among hospital personnel and the general population in Georgia, and to identify key challenges in its implementation. Materials and methods. Two structured questionnaires were developed, one targeting healthcare professionals and the other the general population. The surveys explored respondents’ knowledge, experiences, and opinions on informed consent. Data were analyzed to identify key topics and areas for improvement in the process. Results. Among the general population, 68.8% reported receiving the informed consent form before medical services, while only 50.2% were informed of their right to accept or decline it. Nearly half (48.3%) reported misunderstandings of information provided by doctors. For hospital personnel, while there was unanimous agreement on the necessity of obtaining informed consent before procedures, only 59.3% demonstrated full understanding of required consent content, and only 10.2% correctly identified who else can sign the consent form. Notably, only 6.8% comprehended the nuances of verbal consent. Conclusions. Significant gaps persist in the informed consent process in Georgia, including communication barriers, time constraints, and inconsistent understanding among patients and providers. Enhanced training, clear communication strategies, standardized practices, and the integration of technology are recommended to improve the informed consent process.; Introducere. Consimțământul informat este esențial pentru asigurarea autonomiei pacientului și a unei practici medicale etice. Acest studiu investighează perspectivele și experiențele personalului spitalicesc și ale populației generale din Georgia, cu privire la procesul de consimțământ informat. Materiale și metode. Au fost aplicate două chestionare structurate, unul destinat personalului medical și altul – populației generale. Studiul a explorat cunoștințele, experiențele și opiniile respondenților despre consimțământul informat. Datele au fost analizate pentru a identifica subiectele-cheie și domeniile care necesită ameliorări în acest proces. Rezultate. 68,8% din populația generală, au raportat că li s-a oferit formularul de consimțământ informat înainte de a primi servicii medicale, și doar 50,2% au fost informați despre dreptul lor de a accepta sau de a refuza acest consimțământ. Aproape jumătate (48,3%) s-au confruntat cu neclarități. În cazul personalului spitalicesc, deși toți au fost de acord cu necesitatea obținerii consimțământului informat înainte de proceduri, doar 59,3% au înțeles complet informațiile necesare ce trebuie incluse în formularul de consimțământ, și doar 10,2% dintre respondenți au identificat corect un alt semnatar al formularului. Este de remarcat că, doar 6,8% au înțeles specificul consimțământului verbal. Concluzii. Studiul evidențiază lacune și provocări semnificative ale consimțământului informat din Georgia, inclusiv bariere de comunicare, constrângeri de timp și niveluri variabile de înțelegere atât în rândul pacienților, cât și al furnizorilor. Se recomandă îmbunătățirea formării, implementarea unor strategii clare de comunicare, standardizarea practicilor, campanii de informare publică și integrarea tehnologiei, pentru a optimiza procesul de consimțământ informat.