http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/32986 Wed, 22 Apr 2026 20:34:18 GMT 2026-04-22T20:34:18Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33195 Title: Tranziția îngrijirii medicale de la copil la adult în bolile hepatice rare Authors: Țurcanu, Adela; Revenco, Ninel; Cumpătă, Veronica Abstract: Actuality: Advances in the management of rare liver disease including and liver transplantation in children have allowed them to survive into adulthood with or without a native liver. Young adults with pediatric-onset liver disease represent a unique cohort of patients with different evaluation and monitoring strategies, treatment, complications, and comorbidities. This creates a critical need to successfully transition these patients into adult care with the incorporation of a formal transition model and multidisciplinary team. We aimed to identify barriers to a successful transition from pediatric to adult care in patients with rare liver disease. Material and methods: Specialized sources published (PubMed and Google Scholar) between 2013 and 2024 were evaluated and analyzed. Results: To optimize the transition, it is necessary to overcome several barriers. Pediatric barriers: adolescents with rare liver disease have poor medication adherence, adherence to laboratory evaluation agenda, and have limited ability to self-manage their condition, lack knowledge about the disease, and depend on their parents for support and taking decisions. Additionally, pediatric specialists can be overly accommodating, and pediatric care tends to be family-centered, which can interfere with the development of age-appropriate self-management skills. Adult barriers: adult hepatologists often lack specific training in this transition, lack sufficient knowledge of pediatric-onset liver disease, must balance increasing patient volume and patient complexity, and often lack the same family-oriented resources that pediatric specialty clinics. Conclusions: Ensuring a successful transition calls for the creation of a National Transition Task Force to develop recommendations and tools to optimize the transition process and transfer of youth with rare liver disease from child-centered health services to adult services.; Actualitate: Progresele în managementul bolii hepatice rare, inclusiv a transplantului hepatic la copii, le-au permis supraviețuirea până la vârsta adultă, cu sau fără ficat nativ. Adulții tineri cu boală hepatică pediatrică reprezintă o cohortă unică de pacienți cu strategii diferite de evaluare și monitorizare, tratament, complicații și comorbidități. Acest lucru creează o nevoie critică de tranziție cu succes a acestor pacienți în sistemul medical al adultilor, cu încorporarea unui model de tranziție formal și a unei echipe multidisciplinare. Ne-am propus identificarea barierelor unei tranziții reușite de la îngrijirea pediatrică la cea de adult la pacienții cu boli hepatice rare. Material și metode: Au fost evaluate și analizate surse de specialitate publicate (PubMed și Google Scholar) între anii 2013 și 2024. Rezultate: Pentru optimizarea tranziției este necesar de depășit mai multe bariere. Bariere pediatrice: adolescentul cu boala hepatică rară prezintă aderență slabă la medicamente, la respectarea agendei de evaluare de laborator și are o capacitate limitată de a-și gestiona afecțiunea, îi lipsesc cunoștințele despre boală și depind de părinții/tutorii lor pentru sprijin și luarea deciziilor. În plus, specialiștii pediatri pot fi, iar îngrijirea pediatrică tinde să fie centrată pe familie, ceea ce poate interfera cu dezvoltarea abilităților de autogestionare adecvate vârstei. Hepatologii pentru adulți nu au adesea o pregătire specifică în această tranziție, nu posedă cunoștințe suficiente despre bolile hepatice cu debut pediatric, trebuie să echilibreze volumul de pacienți în creștere și complexitatea pacientului și, adesea, nu au aceleași resurse orientate spre familie pe care le au clinicile de specialitate pediatrie. Concluzii: În asigurarea unei tranziții reușite se cere crearea unui Grup de lucru Național de tranziție care să dezvolte recomandări și instrumente pentru a optimiza procesul de tranziție și transferul tinerilor cu boală hepatică rară de la servicii de sănătate centrate pe copil la servicii de adulți. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33195 2025-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33194 Title: Hipertensiune pulmonară la copii: realizări și perspective Authors: Palega, Daniela; Ciuhrii, Olga; Rodoman, Iulia; Eșanu, Veronica; Pîrțu, Lucia; Palii, Ina Abstract: Introduction. Pulmonary hypertension (PH) is a severe condition characterized by increased pressure in the pulmonary arteries, leading to right ventricular overload and heart failure. Early diagnosis is crucial for improving prognosis. Nonspecific symptoms can delay diagnosis, worsening disease progression. Risk stratification is essential for guiding treatment and predicting prognosis. In pediatric practice, the COMPERA system is increasingly used, adapted from adult medicine. This model integrates clinical parameters, echocardiographic findings, and hemodynamic measurements to classify patients into risk categories (low, intermediate, high). High-risk patients require aggressive combination therapy, including intravenous prostanoids, while low-risk patients can be managed with less invasive treatments and close monitoring. Materials and methods. A 5-year-old boy came to primary care unit with complaints of fatigue, general weakness, excessive sweating and a dry cough. The objective examination shows: retardation in growth and development, skin pallor, peri-orbital dark circles, peripheral cyanosis, Hippocratic fingers, oxygen saturation - 95% upper limbs and 86% the lower ones. ECHO and CT investigation showed: CHD, PAD (7 mm length and 9×7 mm in diameter) and severe PAH (mPAP- 70 mm/Hg). According to cardiac catheterization data PVR/SVR ratio - 1.03, the surgery is questionable. The Child has been included in Nation Rare Diseases Program and the therapy was initiated: Sildenafil 10 mg 3 times/day and Bosentan 16 mg 2 times/day. Results: the following data are attested before initiation of therapy: WHO-FC-III-IV, 6MWT -205 m, Nt - ProBNP-987 pg/ml, at 6 months: WHO-FC - III, 6MWT-3oo m, Nt - ProBNP-411 pg/ml, and at 12 months: WHO-FC - II, 6MWT-500 m, Nt - ProBNP-298 pg/ml. The improvement of all parameters in dynamics according to the 4-layer risk analysis is attested and the shift from medium-high risk to low risk is evident. Conclusions: the specific combination therapy with Bosentan and Sildenafil is effective in reducing the level of mortality risk (4-strata risk score, ESC/ERS 2022) in the case of secondary MCC HTP with left-right shunt, improving CF NYHA/who parameters, exercise test and Nt-ProBNP level.; Introducere: Hipertensiunea pulmonară (HP) este o afecțiune gravă, caracterizată prin creșterea presiunii în arterele pulmonare, ceea ce duce la suprasolicitarea ventriculului drept și insuficiență cardiacă. Diagnosticul precoce este esențial pentru îmbunătățirea prognosticului. Simptomele nespecifice pot duce la întârzierea diagnosticului, ceea ce agravează evoluția bolii. Stratificarea riscului este crucială pentru ghidarea tratamentului și estimarea prognosticului. În pediatrie, sistemul COMPERA este din ce în ce mai utilizat, adaptat din medicina adulților. Acest model combină parametri clinici, ecocardiografici și hemodinamici pentru a încadra pacienții în categorii de risc (scăzut, intermediar, înalt). Pacienții cu risc înalt necesită terapie combinată agresivă, inclusiv prostanoizi intravenoși, în timp ce cei cu risc scăzut pot fi monitorizați cu terapii mai puțin invazive Scop: Evaluarea eficacității terapiei combinate Bosentan și Sildenafill conform 4 strata risk score (ESC/ERS 2022) la un copil cu HTAP secundară MCC cu șunt stânga-dreapta. Material și metode: Un băiat de 5 ani, s-a adresat primar cu acuze la oboseală, slăbiciune generală, transpirații excesive și tuse uscată. La examenul obiectiv se atestă: retard în creștere și dezvoltare, paloarea tegumentelor, cearcăne peri-orbitale, cianoza periferica, degetele hipocratice, saturația O2- 95% membre superioare și 86% cele inferioare. Copilul a fost investigat prin ECO-CG și Angio-CT, în urma cărora s-a stabilit diagnosticul de: MCC. Canal arterial premiabil cu debit mare (7mm). Hipertensiune pulmonară severă (70 mm/Hg), CF III NYHA/OMS, secundară șuntului cardiac stânga dreapta. Insuficiența cardiacă CF III NYHA/OMS, cu FEVS păstrată, stadiul C AHA/ACC. În urma cateterismului cardiac s-a obținut PVR/SVR- ratio- 1,03 – impediment pentru intervenție chirurgicală. Copilul a fost inclus în Programul Național al Bolilor Rare, beneficiind de un tratament specific combinat cu Bosentan 16 mg-2 ori pe zi și Sildenafil 10 mg-3 ori/zi. Rezultate: se atestă următoarele date înainte de inițierea terapiei: WHO-FC-III-IV, 6MWT-205 m, Nt-ProBNP987 pg/ml, la 6 luni: WHO-FC-III, 6MWT-3OO m, Nt-ProBNP-411 pg/ml, iar la 12 luni: WHO-FC-II, 6MWT500 m, Nt-ProBNP-298 pg/ml. Se atestă ameliorarea tuturor parametrilor în dinamică, conform analizei riscului în 4 straturi și este evidentă deplasarea de la risc mediu-înalt la risc mic. Concluzii: Terapia specifică, combinată cu Bosentan și Sildenafil, este eficientă în diminuarea nivelului de risc de mortalitate (4-strata risk score, ESC/ERS 2022) în cazul HTP secundare MCC cu șunt stânga-dreapta, îmbunătățind parametrii CF NYHA/OMS, testul de efort și nivelul de Nt-ProBNP. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33194 2025-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33191 Title: Echitate în bolile rare în perspectiva Programului Național Authors: Ușurelu, Natalia Abstract: Introduction: Rare diseases (RD) are rare, but patients with RD are numerous, and the impact on them and their families is profound and complex. In the Republic of Moldova, the National Program for Rare Diseases (NPRD) plays a crucial role in ensuring equitable access to early diagnosis, treatment, and care. The principle of equity implies that all patients, regardless of gender, location, social status, or diagnosis, should have the same opportunities for diagnosis, treatment, and support. Tasks and Challenges: One of the main challenges in the field of RD is late diagnosis, caused by the lack of specialists, specific tools, and financial resources. The NPRD aims to improve this aspect by implementing expanded neonatal screening programs, creating a center of expertise, stimulating interdisciplinary collaboration, and improving access to genetic testing. Another crucial aspect is access to treatment, as many therapies are expensive and often limited in availability. The NPRD aims to expand the list of orphan drugs and develop reimbursement schemes to reduce the financial burden on patients. Equity in care also requires support services for patients and families, such as psychological counseling, social assistance, and community integration. Additionally, there is a need for continuous training of medical staff to better recognize and manage rare diseases. Results: Phenylketonuria (PKU) serves as a model in management, as neonatal screening is available in Moldova, and government funding ensures access to special dietary products as treatment. Conclusion: For real equity in rare diseases, the NPRD must focus on three essential directions: rapid access to diagnosis, personalized treatment, multidisciplinary support. By strengthening these pillars, Moldova can ensure equitable and quality care for patients with rare diseases.; Introducere: Bolile rare (BR) sunt rare, dar pacienții cu BR sunt numeroși, iar impactul asupra acestora și familiilor lor este profund și complex. În Republica Moldova, Programul Național pe Boli Rare (PNBR) își asumă un rol esențial în asigurarea accesului echitabil la diagnostic precoce, tratament și îngrijire. Principiul echității presupune ca toți pacienții, indiferent de gen, locație, statut social sau diagnostic, să beneficieze de aceleași oportunități de diagnostic, tratament și sprijin. Sarcini și provocări: Una dintre principalele provocări în domeniul BR este diagnosticarea târzie, cauzată de lipsa de specialiști, instrumente specifice și de resurse financiare. PNBR își propune să îmbunătățească acest aspect prin implementarea programelor de screening neonatal extins, crearea unui centru de expertiză, stimularea colaborării interdisciplinare și accesibilizarea testelor genetice. Un alt aspect crucial este accesul la tratament, multe terapii fiind costisitoare, iar disponibilitatea acestora este deseori limitată. PNBR vizează extinderea listei de medicamente orfane și dezvoltarea unor scheme de rambursare, care să reducă povara financiară asupra pacienților. Echitatea în îngrijire presupune servicii de suport pentru pacienți și familii, prin consiliere psihologică, asistență socială și integrare în comunitate. De asemenea, este necesară formarea continuă a personalului medical pentru o mai bună recunoaștere și gestionare a BR. Rezultate: Fenilcetonuria (PKU) servește un model în diagnostic, întrucât în Moldova există screening neonatal și sunt acordate resurse bugetare pentru asigurarea produselor dietetice speciale în calitate de tratament. Concluzie: Pentru o reală echitate în bolile rare, PNBR trebuie să se axeze pe trei direcții esențiale: acces rapid la diagnostic, tratament personalizat și suport multidisciplinar. Prin consolidarea acestor piloni, Moldova poate asigura pacienților cu boli rare o îngrijire echitabilă și de calitate. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33191 2025-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33190 Title: Variabilitatea clinică și molecular-genetică în fenilcetonurie Authors: Ușurelu, Dan-Cristian; Pavlovschi, Ecaterina; Boiciuc, Chiril; Blăniță, Daniela; Ușurelu, Natalia Abstract: Introduction: Phenylketonuria (PKU) is an inherited metabolic disorder caused by mutations in the PAH gene, leading to phenylalanine hydroxylase (PAH) deficiency and elevated phenylalanine (Phe) levels in the blood. Identifying the genetic spectrum of PKU is crucial for patient management and personalized treatment strategies. Methods: A cohort of 109 out of 134 Moldovan PKU patients (Phe >2 mg/dL or 120 µmol/L) was genetically analyzed, while 25 could not be included due to difficulties in identifying their mutations due to DNA degradation. A total of 45 different genotypes were detected, 30 reported in the BIOPKU database, 11 were supplemented from the literature and 4 novel genotypes. Polymerase chain reaction and restriction fragment length polymorphism (PCR/RFLP) were used to screen for six common PAH mutations, and Sanger sequencing was employed when no mutations were initially detected. Among the 109 patients, 82 patients (75.2%) had classic PKU, 13(11.9%) had mild PKU, and 10 (9.2%) had mild hyperphenylalaninemia (HPA), reflecting the genetic landscape of PKU in Moldova. Results: The most frequent mutation was R408W, found in 50.6% of alleles, followed by P281L (5.5%), R158Q (3%), R261Q (3%), R252W (2%), and L48S (1%). All frequent detected mutations were missense variants, leading to severe structural and functional impairments of PAH. The severity of each mutation was assessed using the BioPKU database, providing insights into its impact on PAH activity and potential clinical outcomes. Molecular-genetic evaluation plays a key role in selecting personalized therapeutic approaches. Conclusion: This study defines the PAH mutation spectrum in Moldovan PKU patients, with R408W as the predominant variant. These findings contribute to understanding genotype-phenotype correlations and optimizing diagnostic and therapeutic strategies, including predicting BH4 and Sepiapterin responsiveness.; Introducere: Fenilcetonuria (PKU) este o tulburare metabolică, cauzată de mutații ale genei PAH, care duce la deficiența enzimei fenilalanin hidroxilaza (PAH) și la niveluri crescute de fenilalanină (Phe) în sânge. Identificarea spectrului genetic al PKU este crucială pentru gestionarea pacientului și strategiile de tratament personalizate. Metode: O cohortă de 109 din 134 de pacienți moldoveni cu PKU (Phe >2 mg/dL sau120 µmol/L) a fost analizată genetic, în timp ce 25 nu au putut fi incluși din cauza degradării ADN-ului. Au fost detectate un total de 45 de genotipuri diferite, 30 raportate în baza de date BIOPKU, 11 – completate din literatură și 4 genotipuri noi. Reacțiile PCR/RFLP au fost utilizate pentru a detecta șase mutații comune în gena PAH, iar secvențierea Sanger a fost folosită atunci când nu au fost detectate inițial nici o mutație. Dintre cei 109 pacienți, 82 pacienți (75,2%) au avut forma clasică de PKU, 13 (11,9%) au avut forma ușoară și 10 (9,2%) – hiperfenilalaninemie ușoară (HPA), reflectând peisajul genetic al PKU în Moldova. Rezultate: Cea mai frecventă mutație a fost R408W, găsită în 50,6% din cazurile PKU, urmată de P281L (5,5%), R158Q (3%), R261Q (3%), R252W (2%) și L48S (1%). Toate mutațiile detectate frecvente au fost variante missense, ducând la deteriorări structurale și funcționale ale PAH. Severitatea fiecărei mutații a fost evaluată utilizând baza de date BioPKU, oferind perspective asupra impactului acesteia asupra activității PAH și potențialelor rezultate clinice. Evaluarea molecular-genetică joacă un rol cheie în selectarea abordărilor terapeutice personalizate. Concluzii: Acest studiu definește spectrul de mutații în gena PAH la pacienții cu PKU din Moldova, cu varianta predominantă R408W. Aceste descoperiri contribuie la înțelegerea corelațiilor genotip-fenotip și la optimizarea strategiilor diagnostice și terapeutice, inclusiv la prezicerea receptivității BH4 și Sepiapterin. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33190 2025-01-01T00:00:00Z