<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" version="2.0">
  <channel>
    <title>DSpace Collection:</title>
    <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/403</link>
    <description />
    <pubDate>Sun, 31 May 2026 02:19:41 GMT</pubDate>
    <dc:date>2026-05-31T02:19:41Z</dc:date>
    <item>
      <title>Aterotromboza</title>
      <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3988</link>
      <description>Title: Aterotromboza
Authors: Ambros, Ala; Lisii, Leonid; Bobcov, Svetlana; Protopop, Svetlana; Tabac, Radu
Abstract: There are a lot of modifications in arterial wall in atherosclerosis; the most important is the phenomenon of thrombosis. The formation of thrombus is determined by the action of two groups of factors: the first- homeostatic independent factors (superficial erosion and rupture of fibrous cap), the second group-modifications in homeostasis: endothelial dysfunction, modifications in fibrinolysis, decrease of natural inhibitors, increase of some coagulation factors, platelets hyperactivity. Evolution of mural thrombus presents a risk for cerebral accidents, myocardial infarction, peripheral manifestations of ischemia.&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
În patologia aterosclerotică sunt înregistrate un şir de modificări locale ale peretelui vascular, cea mai importantă fiind formarea trombului mural. Instalarea lui are loc sub acţiunea factorilor homeostatici independenţi - eroziunea şi fisurarea plăcii, expunerea componentelor înalt trombogene cât şi a modificărilor homeostaziei locale- disfuncţia endotelială şi a sistemului fibrinolitic, scăderea ponderii inhibitorilor naturali, creşterea concentraţiei unor factori ai coagulării, hiperactivitate trombocitară. Evoluţia trombului se manifestă prin accidente cerebrale, infarct miocardic, ischemie periferică dar poate decurge şi asimptomatic.
Description: Catedra Biochimie şi Biochimie clinică USMF ,,Nicolae Testemiţanu”</description>
      <pubDate>Fri, 01 Jan 2010 00:00:00 GMT</pubDate>
      <guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3988</guid>
      <dc:date>2010-01-01T00:00:00Z</dc:date>
    </item>
    <item>
      <title>Amilina – rolul metabolic şi noi perspective de utilizare clinică</title>
      <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3982</link>
      <description>Title: Amilina – rolul metabolic şi noi perspective de utilizare clinică
Authors: Usturoi, Igor; Lîsîi, Leonid; Protopop, Svetlana
Abstract: Amylin – a 37-amino acid polypeptide hormone identified in 1987, is the product of a gene located on chromosome 12.1. Amylin is synthesized by the pancreatic β-cells and is co-secreted with insulin in response to enteral nutrient intake with a secretory and plasma concentration profile similar to that of insulin. Amylin and its analogues have similar effects and mechanisms of action in that they suppress postprandial glucagon's secretion, regulate the rate of gastric emptying, reduce food intake and increase satiety. They also influence calcium homeostasis and have an anabolical action to the bone. Amylin seems to be an attractive candidate for diabetes mellitus and osteoporoses diagnosis and/or therapy.&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
Amilina – hormon polipeptidic compus din 37 de aminoacizi, identificat în anul 1987, reprezintă produsul unei gene localizate pe cromozomul 12.1. Este sintetizată de celulele β pancreatice şi secretată împreună cu insulina ca răspuns la ingestia alimentelor. De altfel prezintă un profil secretoriu şi al concentraţiei plasmatice similare insulinei. Amilina şi analogii săi au aceleaşi efecte şi mecanisme de acţiune, care conduc la supresia secreţiei postprandiale de glucagon, reglarea evacuării gastrice, reducerea consumului alimentar şi creşterea saţietăţii. De asemenea, influenţează homeostazia calciului şi posedă un efect anabolizant asupra sistemului osos. Amilina pare să fie un candidat atractiv in diagnosticul şi/sau terapia diabetului zaharat şi a osteoporozei.
Description: Catedra Biochimie şi Biochimie Clinică USMF „Nicolae Testemiţanu”</description>
      <pubDate>Fri, 01 Jan 2010 00:00:00 GMT</pubDate>
      <guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3982</guid>
      <dc:date>2010-01-01T00:00:00Z</dc:date>
    </item>
    <item>
      <title>Dinamica activităţii pirofosfatazei în osteoporoza primară şi secundară şi influenţa bioremediilor de origine algală</title>
      <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3980</link>
      <description>Title: Dinamica activităţii pirofosfatazei în osteoporoza primară şi secundară şi influenţa bioremediilor de origine algală
Authors: Sardari, Veronica; Gudumac, Valentin; Tagadiuc, Olga
Abstract: The dynamics study of the inorganic pyrophosphatase activity at 1.5, 3 and 6 months after  primary and secondary osteoporosis (OP) induction was performed, that denoted a phasic character of its changes. Biological preparations of algal origin with high content of organic Zn showed pronounced osteoregenerative properties by effective stimulation of inorganic pyrophosphatase activity, the highest eficiency being characteristic for biopreparation BP-Zn1. The research performed confirms a prospect of the studied preparations use as effective osteogenic remedies for the correction of metabolic disturbances caused by OP.&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
Studiul în dinamică, la 1,5; 3 şi la 6 luni de la iniţierea procesului patologic denotă caracterul fazic al modificărilor activităţii pirofosfatazei anorganice, în OP primară şi în cea secundară. Biopreparatele de origine algală, cu un conţinut sporit de Zn organic, manifestă proprietăţi osteoregeneratoare pronunţate prin faptul că stimulează eficient activitatea pirofosfatazei anorganice osoase, prioritar fiind biopreparatul BP-Zn1. Cercetările efectuate confirmă perspectiva utilizării remediilor studiate în calitate de mijloace eficiente de corecţie în dereglările metabolice provocate de osteoporoză.
Description: Laboratorul Biochimie al Laboratorului Central Ştiinţific al USMF „Nicolae Testemiţanu”</description>
      <pubDate>Fri, 01 Jan 2010 00:00:00 GMT</pubDate>
      <guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3980</guid>
      <dc:date>2010-01-01T00:00:00Z</dc:date>
    </item>
    <item>
      <title>Reglarea  glicemiei  în  condiţii  patologice</title>
      <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3981</link>
      <description>Title: Reglarea  glicemiei  în  condiţii  patologice
Authors: Şciuchin, Anna; Ambros, Ala; Leonid, Lisii; Stratulat, Silvia
Abstract: Glycemia depends on several factors, especiallz carbonhzdrate intake, changes of use, in case of alcohol – a strong effect on neoglucogenesis. The accomplished study was to reveal carbohydrate metabolism disorders in 68 non-diabetic patients with chronic alcoholism and alcoholic liver disease. The results indicate that in patients with alcoholic liver disease and alcoholism chronic disorders of carbohydrate metabolism are present in 90%, which hypoglycemia in 50% of cases. It is necessary to assess carbohydrate metabolism by the oral glucose-tolerance test extended to 6:00, all patients with alcoholic liver disease.&#xD;
               &#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
Glicemia depinde de o serie de factori, în special de aportul exogen de glucide, de  variaţiile de utilizare, iar în cazul alcoolului de efectul puternic asupra neoglucogenezei. Studiul efectuat a avut ca obiectiv evidenţierea tulburărilor metabolismului glucidic la 68 pacienţi nediabetici cu etilism cronic şi boală hepatică alcoolică. Rezultatele evidenţiază că la pacienţii cu boală hepatică alcoolică şi etilism cronic sunt prezente tulburări de metabolism glucidic în proporţie de 90%, din care hipoglicemie în 50% din cazuri. Este necesară evaluarea metabolismului glucidic prin test de toleranţă orală la glucoză prelungit la 6 ore, la toţi pacienţii alcoolici cu boala hepatică.
Description: Catedra de Biochimie şi Biochimie Clinica USMF „Nicolae Testemiţanu</description>
      <pubDate>Fri, 01 Jan 2010 00:00:00 GMT</pubDate>
      <guid isPermaLink="false">http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3981</guid>
      <dc:date>2010-01-01T00:00:00Z</dc:date>
    </item>
  </channel>
</rss>

