USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/10034
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorMoscalu, V.
dc.contributor.authorMargineanu, A.
dc.contributor.authorPrisacaru, I.
dc.contributor.authorManolache, Gh.
dc.contributor.authorBarnaciuc, S.
dc.contributor.authorMorozan, V.
dc.contributor.authorMoscalu, V.V.
dc.contributor.authorBatrinac, A.
dc.date.accessioned2020-05-29T13:35:44Z
dc.date.available2020-05-29T13:35:44Z
dc.date.issued2014
dc.identifier.citationMOSCALU, V., MARGINEANU, A., PRISACARU, I., et al. Tratamentul complicaţiilor infecţioase după sternotomie în chirurgia cardiacă. In: Arta Medica. 2014, nr. 1(52), pp. 23-27. ISSN 1810-1852.en_US
dc.identifier.issn1810-1852
dc.identifier.urihttp://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/10034
dc.descriptionDepartamentul de chirurgie cardiacă, IMSP Spitalul Clinic Republicanen_US
dc.description.abstractObiectiv: Mediastinita anterioară este una din complicaţiile majore după sternotomie în chirurgia cardiacă. Determinarea factorilor de risc ce pot determina apariţia acestor complicaţii, diagnosticul timpuriu, managementul chirurgical etapizat este de o importanţă majoră în tratamentul acestor pacienţi. Metode: Pe parcursul anilor 2000-2013 în secţia de chirurgie cardiacă cu mediastinită postoperatorie au fost trataţi 63 pacienţi (1,81% cazuri), inclusiv, 33 dintre ei (0,94%) cu infecţii profunde în plaga operatorie, 30 (0,86%) - cu sau fară dehiscenţă de stern. Grupul de studiu a fost format din 45(71,4%) barbaţi şi 18(28,5%) femei, avînd o vîrstă medie de 59 de ani, 30(47,6%) dintre ei sufereau de obezitate, 16(22,2%) sufereau de diabet zaharat, 41 (65%) de boală pulmonară cronică obstructivă. Folosirea unei arterei mamare interne (AMI) a fost la 29(46%), iar a ambelor artere mamare la 3(4,76%) dintre pacienţi. Durata medie de intervenţie chirurgicală a fost de 312 min. Terapie transfuzională au necesitat 19 (30,2%) din pacienţi. Mediastinita a fost diagnostificată la a 5-17 zi postoperator. Rezultate: Aplicarea metodelor deschise, debridarea timpurie, instalarea irigaţiei convenţionale au fost preferabile în etapizarea tramentului chirurgical. Resuturarea sternului prin procedeul Robicsek a fost efectuată la 22(35%) din pacienţi. Un caz de deces (1,58%) la a 20-a zi postoperatori, cauza fiind mediastinita sero-purulentă şi insuficienţă poliorganică. Patru pacienţi care au prezentat osteită sternală şi au necesitat rezecţii de cartilage şi plastia defectelor cu lambou muscular (3), pedicul omental (1). Concluzie: Folosirea uneia sau ambelor artere mamare, boala pulmonară cronică obstructivă, diabet zaharat, obezitatea, terapie transfuzională şi prelungirea timpului operator, sunt factori predictori pentru dezvoltarea mediastinitei poststernotomie. Managementul chirurgical etapizat reduce considerabil complicaţiile majore posibile şi cazurile de deces.en_US
dc.language.isoroen_US
dc.publisherAsociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldovaen_US
dc.subject.meshThoracic Surgeryen_US
dc.subject.meshPostoperative Complications--drug therapyen_US
dc.subject.meshSternotomyen_US
dc.subject.meshCardiovirus Infectionsen_US
dc.titleTratamentul complicaţiilor infecţioase după sternotomie în chirurgia cardiacăen_US
dc.typeArticleen_US
Appears in Collections:Arta Medica Vol. 52 No 1, 2014



Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback