Experienţa de 30 de ani în tratamentul insuficienţei renale acute

Abstract

Introducere Insuficienţa renală acută (IRA) este o alterare rapidă a funcţiei renale, care duce la retenţia azotată, dereglări hidro-electrolitice şi acido-bazice. Incidenţa IRA variază semnificativ în funcţie de circumstanţele clinice în care această complicaţie gravă a fost înregistrată şi studiată, fapt ce a şi determinat scopul şi obiectivele acestei lucrări. Scopul Studierea rezultatelor tratamentului IRA în Centrul de Dializă şi Transplant renal al IMSP SCR pe parcursul ultimilor 30 de ani. Rezultate şi concluzii Cauzele principale ale IRA au inclus: intoxicaţiile exogene – 81 (15,6%) cazuri, şoc de etiologie diversă, inclusiv hemoragii obstetrico-ginecologice, sepsis şi peritonite – 167 (32,1%) cazuri, pierderi masive de lichide cu dezvoltarea dereglărilor echilibrului hidro-electrolitic – 48 (9,2%), nefrite acute medicamentoase – 48 (9,2%), IRA postrenală (urologică) - 33 (6,3%). Alte cauze ale IRA au fost înregistrate la circa 30% din pacienţi. Tratamentul conservator a fost aplicat la 117 (22,5%) pacienţi, iar metodele de substituţie a funcţiei renale – la 403 (77,5%) pacienţi, inclusiv: hemodializa (68,75%), hemosorbţia (17,67%), dializa peritoneală (7,11%), hemodiafiltrarea (3,01%), plazmafereza (1,72%). Stadiul de oligoanurie a durat de la 0 până la 156 de zile (media 11,6 ± 13,8 zile), stadiul de poliurie a durat până la 40 de zile (media 12,36 ± 7,5 zile). IRA fără oligoanurie a decurs la 20 (3,8%) pacienţi. Au fost înregistrate următoarele complicaţii de bază: hepatită toxică – 19,7%, pneumonie – 18,1%, hemoragii secundare – 14,2%, procese septice secundare – 8,7%, edem pulmonar – 4%. Letalitatea medie în lotul studiat a constituit 27,7% (144 pacienţi). IRA în cadrul diferitor forme de şoc şi intoxicaţii exogene a cauzat circa 70% din toate decesele înregistrate. Experienţa Centrului de Dializă a SCR a demonstrat, că IRA este o patologie extrem de gravă, afectează preponderent persoanele apte de muncă (80%), fiind cauzată în 50% de intoxicaţii exogene, şoc de etiologie diversă, sepsis şi complicaţii septico-purulente. Aceşti factori au condiţionat peste 70% din decesele înregistrate. IRC terminală ca consecinţa IRA s-a dezvoltat la 4% din pacienţi. În ultimul timp s-a majorat ponderea IRA în urma nefritelor tubulo-interstiţiale acute medicamentoase.