DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Kusturov, Vladimir | |
dc.contributor.author | Ghidirim, Gheorghe | |
dc.contributor.author | Rojnoveanu, Gheorghe | |
dc.contributor.author | Kusturova, Anna | |
dc.contributor.author | Gornea, Filip | |
dc.date.accessioned | 2020-11-09T19:29:22Z | |
dc.date.available | 2020-11-09T19:29:22Z | |
dc.date.issued | 2020-10 | |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/12747 | |
dc.identifier.uri | https://stiinta.usmf.md/ro/manifestari-stiintifice/zilele-universitatii | |
dc.description | Catedra de chirurgie nr.1 “Nicolae Anestiadi”, Laboratorul de chirurgie hepato-pancreato-biliară, Catedra de ortopedie și traumatologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare | en_US |
dc.description.abstract | Introducere: Frecvența leziunilor pelviene închise a ajuns până 7-10% și continuă să crească. Tratamentul fracturilor bazinului în cadrul politraumatismului rămâne dificil. Cauzele acestuia sunt: hemoragia necontrolată, stabilizarea tardivă a inelului pelvin, dezvoltarea complicațiilor posttraumatice precoce.
Scopul: Îmbunătățirea eficienței tratamentului pacienților cu fracturi pelviene în traumatisme multiple și asociate, pe baza utilizării dispozitivelor și tehnicilor minim invazive în perioada precoce a maladiei traumatice.
Material și metode: În ultimii 30 de ani, peste 718 pacienți cu leziuni multiple și asociate și fracturi pelviene au fost internați. Au fost examinați folosind metode clinice, de laborator și instrumentale. S-a efectuat osteosinteza închisă a bazinului. Înțelegerea tipurilor de fracturi a permis autorilor să dezvolte mai multe dispozitive și tehnici noi de fixare.
Rezultate: Rezultatele tratamentului au fost evaluate conform scorului S.A. Majeed (1989). In grupul principal de pacienți (82%) în sala de operație s-a obținut o repoziție satisfăcătoare a inelului pelvin și o fixare stabilă. După osteosinteza mobilitatea pacientilor a fost restabilită, regimul lor a fost activat. Peste 14-21 de zile, pacienții au fost transferați la tratament ambulator. Perioada de fixare a inelului pelvin la pacienții cu fractură de tip A și B a fost de 62±1,4 zile, la pacienții cu fractură de tip C - 66,4±1,8 zile. O analiză a rezultatelor tratamentului indică faptul că au fost obținute rezultate bune în 67,53%, satisfăcătoare la 29,87% dintre pacienți.
Concluzii: Dezvoltarea și îmbunătățirea treptată a metodelor chirurgicale eficiente bazate pe principiile fixării externe precoce și a tehnologiilor medicale minim invazive ne-au permis să obținem rezultate pozitive în 97,4% din cazuri la pacienții politraumatizați cu fracturi pelviene severe. | en_US |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.publisher | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova | en_US |
dc.subject | fracturi pelviene | en_US |
dc.subject | politraumatism | en_US |
dc.subject | dispozitiv extern | en_US |
dc.title | Formarea strategiei de tratament al leziunilor inelului pelvin la pacienții politraumatizați | en_US |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | Culegere de postere
|