|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova
- Culegere de postere
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/12817
Title: | Actualizări în diagnosticul de laborator al imunodeficiențelor primare |
Authors: | Ivanciuc, Daniela |
Keywords: | imunodeficiențe primare;diagnostic de laborator |
Issue Date: | Oct-2020 |
Publisher: | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" |
Abstract: | Introducere:
Imunodeficiențele primare (PID) cuprind peste 150 de afecțiuni, care afectează dezvoltarea
și/sau funcționarea sistemului imun. PID prezintă cea mai mare povară diagnostică datorită
complexității și numărului tot mai mare de entități clinice, care cuprind acest grup de
afecțiuni.
Scopul lucrării:
Lucrarea de fаţă se doreşte а fi o trecere în revistă a dignosticului de laborator al PID,
pentru un management mai eficace al acestui grup de afecțiuni.
Materiale și metode:
Studierea literaturii, privind diagnosticul de laborator al PID, a fost efectuată
utilizându-se căutarea în bazele de date electronice.
Rezultate:
PID sunt divizate în defecte ale imunității înnăscute și adaptative. Diagnosticul PID este
unul complex bazat pe o anamneză minuțioasă pentru a determina dacă este prezentă o
adevărată susceptibilitate la infecții recurente, identificarea factorilor care predispun la o
vulnerabilitate la infecție, determinarea dacă susceptibilitatea crescută la infecție se
datorează factorilor gazdei (cauze imunologice primare și secundare). Astfel, este necesar
de studiat istoricul bolii, semnele fizice și istoricul familial al pacientului, deoarece sunt
niște verigi importante în diagnosticul PID. Putem doar suspecta că un pacient are PID
dacă a avut >8 ori/an infectarea urechii, >2ori/an infectarea sinusurilor, necesitatea
terapiei intravenoase pentru a trata infecția sau a avut o infecție cu patogeni oportuniști,
însă investigațiile de laborator sunt necesare pentru a confirma sau exclude patologia.
Deoarece sunt mai multe subgrupe ale PID, investigațiile de laborator se fac în mai multe
etape. Inițial se realizează o hemoleucograma completă și testarea nivelul
imunoglobulinelor IgG, IgM, IgA. Dacă rezultate sunt în limitele normei, se poate exclude
PID. Atunci cînd la analize depistăm rezultate ce depășesc limitele normei, se va alege
următoarele etape de analize de laborator, mai detaliate pentru a depista o patologie PID.
Concluzie:
În acest review s-a discutat despre progresele în medicina de laborator, aplicate
studiului PID. Laboratorul joacă un rol esențial în diagnosticul PID, având în vedere
semnele și simptomele, care frecvent se suprapun. |
URI: | https://stiinta.usmf.md/ro/manifestari-stiintifice/zilele-universitatii http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/12817 |
Appears in Collections: | Culegere de postere
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|