Mortalitatea populaţiei Republicii Moldova prin malformaţii congenitale ale aparatului circulator

Abstract

Introducere Viciile cardiace sunt cele mai frecvente defecte congenitale şi sunt cauza principală a mortalităţii infantile datorate malformaţiilor. În opinia unui număr impunător de autori, incidenţa malformaţiilor aparatului circulator este de la 8 până la 10 cazuri la 1000 nou-născuţi, cu tendinţă de sporire în ultimul deceniu. În prezent se constată majorarea cotei malformaţiilor congenitale ale aparatului circulator, în structura generală a malformaţiilor congenitale, până la 22% şi reprezintă una din cauzele majore ale mortalităţii şi invalidităţii infantile. Se constată variaţii în răspândirea malformaţiilor congenitale ale sistemului circulator în funcţie de regiune, perioadă (ani) şi vârstă. În primele luni ale vieţii, mai ales în perioada nou-născutului, nu toate defectele sunt diagnosticate în timp util, determinând frecvent letalitatea copiilor. Altele sunt descoperite mai târziu, determinând dinamica prevalenţei şi structurii în diferite perioade de vârstă. Se ştie că există mai mult de 90 de variante ale malformaţiilor congenitale ale aparatului circulator şi multe combinaţii ale lor. Fără o corecţie radicală, 50- 60% din copii mor în primul an de viaţă. În special, o mortalitate ridicată cauzată de defectele cardiace se atestă în perioada nou-născutului. Potrivit statisticilor, în fiecare an, mii de copii mici născuţi cu această patologie mor în Rusia, 36% dintre aceştia mor în primele 30 de zile din cauza că nu a fost efectuată operaţia urgentă, încă 35% mor în decurs de şase luni, iar majoritatea supravieţuitorilor devin ulterior invalizi [1, 3]. Un procent mare de invaliditate poate fi evitat la copiii cu malformaţii congenitale ale aparatului circulator folosind metode moderne de corecţie radicală. În prezent sunt relevante diagnosticul prenatal şi corecţia cardiochirurgicală înainte de naşterea copilului sau în perioada neonatală [4, 5, 6]. Epidemiologia malformaţiilor congenitale ale aparatului circulator nu este studiată suficient. Referinţele bibliografice ale diferiţilor autori cu privire la frecvenţa apariţiei acestora, la prevalenţa în diferite perioade de vârstă sunt contradictorii. În plus, există modificări în structura acestei patologii în legătură cu vârsta copilului, concretizarea diagnosticului, posibilităţile de corecţie chirurgicală cardiacă timpurie, mortalitatea. În perioada postoperatorie pot fi observate diverse complicaţii cardiace, legate atât de starea hemodinamicii, de remodelarea miocardului, cât şi de evoluţia operaţiei. Scopul studiului Scopul lucrării a fost de a determina caracteristicile epidemiologiei mortalităţii prin boli congenitale ale sistemului circulator în Republica Moldova. Material şi metode de cercetare Acesta este un studiu descriptiv retrospectiv al ratelor mortalităţii prin malformaţii congenitale ale sistemului circulator. Datele statistice au fost obţinute din rapoartele Centrului Naţional de Management în Sănătate pentru anii 2004-2015. Indicatorii au fost calculaţi după mediul de reşedinţă (media pe ţară, municipii şi raioane) şi contingentul de vârstă – adulţi şi copii. Rezultate obţinute şi discuţii Datele statistice de care dispunem denotă că rata mortalităţii populaţiei prin malformaţii congenitale ale sistemului circulator în medie pe ţară manifestă un caracter practic oscilant. Astfel, în perioada cercetării, rata mortalităţii are tendinţă de descreştere lentă şi variază între 2,6%ooo şi 1,6%ooo. În ceea ce privește mortalitatea la nivel de municipii, valorile sunt mai joase faţă de media pe ţară şi variaţiile sunt mai mari, fiind cuprinse între 2,5%ooo (2005) şi 1,0%ooo (2012). Analizând evoluţia mortalităţii prin malformaţii congenitale ale aparatului circulator la nivel de raioane, constatăm că valorile sunt mai înalte faţă de media pe ţară. Curba oscilatorie înregistrează cea mai înaltă valoare (2,8%ooo) în anul 2012, iar cea mai joasă (1,9%ooo) – în 2015. Cele mai înalte rate ale mortalităţii prin malformaţii congenitale ale sistemului circulator au fost înregistrate în raioanele: Basarabeasca – 10,2%ooo (2008), Donduşeni – 9,3%ooo (2015), Dubăsari – 5,6%ooo (2004) şi 6,6%ooo (2009), Floreşti – 4,4%ooo (2007), Căuşeni – 11,0%ooo (2014), Rezina –5,7%ooo (2010) şi 9,7%ooo (2013), Şoldăneşti – 9,0%ooo (2006) şi 7,0%ooo (2010), Taraclia – 8,9%ooo (2005), Teleneşti – 8,1%ooo (2011). În funcţie de contingentul de vârstă, evoluţia mortalităţii atât la copii, cât şi la maturi înregistrează indici mai mici faţă de media pe ţară. Urmărind evoluţia copii/maturi, constatăm că în perioada 2004-2010, mortalitatea la copii este mai înaltă faţă de maturi, pe când în următorii ani de studiu indicatorii practic coincid. Media pe ţară este net superioară. S-a constatat că în primii cinci ani de studiu, ratele medii ale mortalităţii pe ţară şi pe municipii sunt aceleaşi. Începând cu anul 2009, valorile indicatorului pe municipii creşte rapid de la 0,9%ooo la 1,3%ooo, apoi la 1,6%ooo, atingând apogeul în anul 2010. În anul următor se înregistrează o scădere spectaculoasă a valorii indicatorului până la 1,0%ooo. Studiul a demonstrat că valorile indicatorului la nivel de municipii pentru adulţi practic sunt mai joase atât faţă de media pe ţară, cât şi pe raioane, fiind egală cu 0,3%ooo. Fac excepţie anii 2010 (0,4%ooo) şi 2011, când rata atinge valoarea maximă de 0,8%ooo. La nivel de raioane, valorile au variat între 0,3%ooo şi 0,7%ooo. Concluzii 1. Studiul a demonstrat că ratele mortalităţii prin malformaţii congenitale ale sistemului circulator la nivel de municipii sunt mai înalte faţă de media pe ţară, pe când la nivel de raioane acestea sunt mai joase. 2. La copii, valorile ratelor în primii ani de studiu (2004-2007) au acelaşi caracter oscilant ca şi ratele pe municipii şi cele pe ţară, iar în următorii ani (2008- 2015), ratele pe municipii sunt superioare faţă de media pe ţară, precum şi faţă de raioane.