Operațiile corective în tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian

Abstract

Introducere. Chirurgia antireflux are rezultate bune și satisfăcătoare în 85–90%, iar la restul 10–15% pacienți simptomele de reflux persistă, reapar, ori survin complicațiile evolutive ale BRGE. Recidiva refluxului asociată sau nu recidivei de hernie hiatală și disfagiei sunt cele mai frecvente variante ale eșecului operator atât în varianta tradițională cât și în cea laparoscopică. Scopul lucrării. Aprecierea ratei, indicațiilor, tehnicilor operatorii, rezultatelor imediate și tardive ale reintervențiilor la pacienți operați pentru BRGE. Stabilirea cauzelor și evidențierea metodelor de profilaxie a recidivelor și complicațiilor postoperatorii. Material și metode. Din totalul pacienților operați pentru BRGE cu/fără hernie hiatală în perioada 2000- 2015 în clinica Chirurgie FECMF67 (11,4 %) au suportat reintervenții corective la distanță. Din ei 35(52,2%) pacienți au fost reoperați pentru recidiva BRGE sau complicațiile acesteia (esofag Barrett, stenoza JEG), iar 32(42,1%) pacienți au fost reoperați pentru disfagie persistentă sau recidiva herniei hiatale. Din intervenții repetate antireflux 24 (35,8%) au fost efectuate pe calea laparoscopică. HH recidivante au necesitat implantarea plasei sintetice în 75% cazuri. Rezultate. Cauzele cel mai frecvent înregistrate ale eșecului primei operații antireflux au fost: crurorafie defectă, fundoplicatură defectă, migrarea intratoracica, defecte de tehnică și sutură și cauze asociate. În pofida complexității majorate, morbiditate postoperatorie la pacienți cu operația antireflux repetată a constituit numai 16,4% (11cazuri) și a inclus disfagia tranzitorie, sindromul gas bloat, gastroplegia,pareza intestinală.

Introduction. Antireflux surgery provides good and satisfactory results in 85-90% of cases, remaining 10- 15 % of patients have persistent/recurrent reflux or develop further complications of GERD. Recurrent reflux with/without recurrent hiatal hernia and dysphagia are most frequently encountered variants of unsuccessful antireflux surgery in both open and laparoscopic techniques. The aim. Determinations of the rate of redo antireflux interventions, as well as highlighting of indications, operative techniques, early and distant results of these operations. Finding of the causal factors and detection of the preventive measures for reduction of postoperative relapse and complication rates. Materials and methods. From the total of patients operated for GERD with/without hiatal hernia in our department in the period 2000-2015, 11.4 % (67 cases) were submitted to redo antireflux operation. From them 35 (52.2 %) were reoperated for the recurrent GERD and its complications (Barrett esophagus, GEJ stenosis), while other 32 (47.8%) had as indication persistent dysphagia or hiatal hernia relapse. 24 (35.8 %) of redo interventions were performed using laparoscopic approach. Recurrent hiatal hernias required mesh implantation in 75%. Results. Most commonly registered causes of failure after primary antireflux surgery were: faulty crurorhaphy, faulty fundoplication, intrathoracic migration of wrap, faulty suture technique and associated causes. In spite of increased complexity of the redo surgery postoperative morbidity was only 16.4 % (11 cases). It included transitory dysphagia, gas bloat syndrome, gastroplegia and intestinal paresis.