Asocieri în fracturile a primei raze și modalități de tratament

Abstract

Introducere. Incidenţa crescută a traumatismelor mâinii ocupa primul loc in traumatismele corpului uman. Aceasta stimulează în permanenţă ingeniozitatea chirurgilor în a găsi noi metode reconstructive tot mai performante. Deși, ei se confruntă pe de o parte, cu anatomia complexă a mâinii, iar pe de altă parte cu obligativitatea de a păstra integritatea sistemului nervos, vascular şi tendinos totuși, este reala posibilitatea unei reconstrucţii complexe cu ţesuturi similare fără a crea defecte secundare importante.Scopul. Eșalonarea incidenței lezionale a policelui în complexul de traumatisme ale mâinii si separarea itimilor depistați în funcție de suprafață și pe nivele razei digitale. Material si metode. În lucrare am inclus un lot de 460 de pacienți pe perioada anului 2015. Limitele de vârsta au fost între 19-70 ani, divizați pe categorii a câte 10 ani. Repartizarea pe sexe dintre cei 79 de pacienți cu traumatisme a policelui a constituit: 69 (87.34%) bărbați si 10 (12.66%) femei. Frecvența traumatismelor înregistrate la membrul stâng 40 (50.34%) a fost mai mare decât la membrul drept 39 (49.67%). 79 (17.17%) pacienți din lotul total au suferit traumatisme ale policelui, dintre care: separat al policelui 46 (58.22%) și în complex cu alte degete 33 (41.78%). În traumatismele policelui pe segmente au fost incluși pacienții tratați in staționar. Falanga proximală s-a dovedit a fi cel mai des traumată 39 (49.36%) de cazuri, apoi urmează falanga distală 37 (46.83%) de cazuri și doar în 3 (3.79%) cazuri au avut de suferit ambele falange. Rezultate. Incidența traumatismului policelui separat se întâlnesc la 46(58.22%) de pacienți și in complex cu alte degete la 33 (41.78%) de pacienți. Ceia ce constituie din ansamblu de traumatisme ale mâinii 17.17%. Prelucrarea materialului obținut denota prevalenta incidentei pentru falanga distală a policelui dar nu si ca gravitate care se manifesta mai accentuat pe măsura avansării spre baza lui. Aceasta a dictat managementul tratamentului si complexitatea intervențiilor chirurgicale efectuate. Concluzie. Leziunile policelui in complexul traumatismelor mâinii se întâlnesc mai des ca fiind un traumatism separat decât in asociere cu celelalte degete ale mâinii, prevalând la bărbați, iar membrul superior stâng fiind afectat intr-o incidenta ușor mai sporită.

Introduction. The increased incidence of hand trauma injuries ranks first in the human body. This continually stimulates surgeons ingenuity to find new performant ways in reconstructive methods. Although, they are facing, on the one hand, with complex hand’s anatomy complex and, on the other hand, with the obligation to preserve the integrity of the nervous, vascular and tendon system, however, it is real the possibility of a complex reconstruction with similar tissues without creating significant defects. Purpose. Distribution of thumb’s lesional incidence in hand’s trauma complex and items separation detected depending on the surface and levels of digital beam. Material and methods. In this paper we included a group of 460 patients treated during the 2015 year. The age limits were between 19-70 years, divided into categories of 10 years. The sex ratio of the 79 patients with thumb injury was: 69 (87.34%) men and 10 (12.66%) women. Frequency of trauma registered in left member - 40 (50.34%), was higher than in the right one - 39 (49.67%). 79 (17.17%) patients from total group have suffered thumb’s trauma, including: separate thumb - 46 (58.22%) and in complex with other fingers - 33 (41.78%). In thumb’s trauma, according to segments, were included patients treated in hospital. Proximal phalanx was found to be most traumatized - 39 (49.36%) cases, followed by the distal phalanx - 37 (46.83%) cases and only in 3 (3.79%) cases have suffered both phalanges. Results. Incidents of separate thumb’s trauma are met at 46 (58.22%) patients and in complex with other fingers in 33 (41.78%) patients, which constitutes in the ensemble of hand’s trauma 17.17%. Processing of obtained material denotes prevalence of incidence of thumb’s distal phalanx, but not the severity that manifests more pronounced as it progresses toward its base. This dictated the treatment’s management and complexity of performed surgery. Conclusion. Thumb’s injuries in complex of hand’s trauma are more often met as a separate trauma than in association with other fingers of the hand, with prevalence in men, and left upper limb is affected with a slightly increased incidence.