Impactul fluorozei asupra calităţii vieţii copiilor şi adolescenţilor din unele localităţi din Republica Moldova

Abstract

Introducere Fluoroza dentară este o afecţiune cu prevalenţă ridicată în diferite regiuni ale globului, datorată ingerării ionilor de fluor în cantităţi sporite. În Republica Moldova, cantităţi sporite în apa potabilă sunt preponderent întâlnite în localităţile din centrul şi nordul republicii. Măsurile de prevenţie recomandate sunt încă controversate. Astfel, cunoaşterea impactului pe care fluoroza îl poate avea asupra calităţii vieţii indivizilor este importantă pentru planificarea politicilor de sănătate publică. Scopul studiului Ne-am propus să evaluăm impactul fluorozei dentare asupra calităţii vieţii legate de sănătatea orală a copiilor şi adolescenţilor din diferite localităţi cu cantităţi sporite de fluor în apa potabilă. Material şi metode de cercetare Am evaluat 103 adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani (48 de băieţi şi 55 de fete), din orăşelele Călăraşi, Corneşti şi Făleşti cu conţinut ridicat de fluor în apa potabilă. Diagnosticul de fluoroză a fost stabilit în conformitate cu clasificarea Patrikeev V.K. (1956), iar calitatea vieţii a fost evaluată utilizând chestionarele de percepţie a pacienţilor 8-10 şi 11- 14. Pacienţii care au avut restaurări extinse, dinţi cu fracturi, alte defecte ale smaltului dentar, şi care purtau bretele au fost excluşi. Datele au fost analizate în programul SPSS (versiunea 18, Chicago, IL) şi s-au efectuat teste Chi-square, Fisher şi Mann-Whitney. Valorile p <0,05 au fost considerate semnificative. Rezultate şi discuţii Rezultatele evaluării sistemului dentomaxilar au confirmat că concentraţia de fluor în apă de la 1,5 mg/L până la 5 mg/L duce la fluoroză dentară. Concentraţiile mai mari de fluor în apa potabilă din oraşul Făleşti (până la 5,34 mg/L), în comparaţie cu cea din Călăraşi (până la 3,38 mg/L), au dus la o incidenţă mai mare a fluorozei dentare şi la un nivel mai ridicat al gravităţii leziunilor în această localitate. O situaţie mai bună în ceea ce priveşte conţinutul de fluor în apa potabilă s-a înregistrat la Corneşti. Aici, nivelurile de fluor în fântâni nu depăşeau 0,88 mg/L. Acest indice este situat în limitele ”ferestrei terapeutice” a acţiunii fluorului (niveluri normale – de la 0,5 mg/L până la 1,5 mg/L). Totodată, s-a constatat că nivelul de calciu din fântânile din Corneşti era mai mare decât în Călăraşi şi Făleşti, ceea ce influenţează negativ metabolismul fosfocalcic al populaţiei din aceste două localităţi, favorizând acţiunea agresivă a fluorului. La copii, scorul global al chestionarului a fost de 15,9 pentru grupul fără fluoroză şi 18,3 pentru grupul cu fluoroză (p=0,255). Scorul adolescenţilor în grupul fără fluoroză a fost de 26,1, în timp ce în grupul cu fluoroză a fost de 22,7 (p=0,104). Concluzie Fluoroza dentară a demonstrat un impact negativ asupra calităţii vieţii grupei populaţionale analizate, preponderent cu caracter funcţional.