Obiectivele tacticii curative în traumatismul asociat

Abstract

Introducere: Traumatismul asociat se caracterizează prin sporirea gradului de severitate, multiplicitatea asocierii traumelor. Tipul fracturii bazinului în traumatismul asociat determină caracterul leziunilor organelor şi hemoragiilor interne. Scop: Elaborarea managementului raţional al pacienţilor cu traumatism asociat. Material şi metode: S-a efectuat un studiul ce a inclus 261 pacienţi cu traumatism asociat. Traumatismul a fost cauzat de: accident rutier – 146 (55,93%), catatraumatism – 81 (31,03%), strivire – 15 (5,74%), altele – 19 (7,3%) accidentaţi. Structura traumatismului: trauma toracelui (n=156); fracturi pelviene (n=182), fracturi ale coloanei vertebrale (n=10), ale membrelor (n=108); lezarea organelor parenchimatoase intra-abdominale (n=205); hemoragii intra-abdominale (n=261); altele – de diferite grade şi asocieri. Toţi pacienţii au fost examinaţi şi trataţi conform cerinţelor contemporane. Rezultate: Conduita diagnostico-curativă a bolnavilor cu leziuni multiple ale scheletului şi organelor interne a fost efectuată conform etapelor. În primul rând s-au efectuat intervenţiile organo-menajante cu stoparea hemoragiilor interne: intracraniene (n=3), intratoracale (n=76), intra-abdominale (n=208). Laparotomia – efectuată la 208 (79,69%) pacienţi. Intervenţii chirurgicale ortopedice – 45 (17,28%). Aplicarea stabilizării precoce a bazinului cu dispozitiv temporar de fixare externă compresivă a bazinului şi regiunii lombare, cu trecere la fixarea definitivă – efectuată la 39 pacienţi, ce a permis crearea condiţiilor favorabile pentru însănătoşirea acestora. A urmat tratamentul postoperator adecvat complex al tuturor leziunilor, complicaţiilor și consecinţelor. Сoncluzii: Tactica curativă diferenţiată în traumatismul asociat se efectuează după obiectivele de bază – diagnosticarea urgentă și exactă a tuturor leziunilor organelor interne, surselor de hemoragie, fracturilor scheletare; măsurile anti-şoc; tratamentul chirurgical complex al leziunilor organelor interne cu hemostază temporară şi definitivă; tratament ortopedic diferenţiat.

Introduction: Associated trauma is characterized by an increasing degree of severity, multiplicity of associated injuries. Type of pelvis fracture in associated trauma determines character of organ injuries and internal hemorrhages. The aim: Elaboration of rational management in patients with associated trauma. Material and methods: The study was conducted on 261 patients with associated trauma. Causes of traumatism: road accidents – 146 (55.93%), falling – 81 (31.03%), crushing – 15 (5.74%), others – 19 (7.3%). Structure of trauma: chest trauma (n=156); pelvic fractures (n=182); spine fractures (n=10), limb fractures (n=108); intra-abdominal parenchymal organ injury (n=205); hemorrhage (n=261); others – with different degree and associations. All patients were examined and treated according to modern requirements. Results: Management of patients with multiple lesions of skeleton and internal organs was carried out according to certain stages. Primarily were performed organ-preserving surgical interventions for internal bleeding cessation: intracranial (n=3), intrathoracic (n=76), intra-abdominal (n=208). Laparotomy was carried out in 208 (79.69%) patients. Orthopedic surgeries were performed in 45 (17.28%) cases. Application of early stabilization with temporary external fixation device of basin with transition to definitive fixation was conducted in 39 cases that allowed creating of favorable conditions for the healing. Adequate complex postoperative treatment of all lesions, complications, and consequences was conducted. Conclusions: Curative differencial tactics in associated trauma is based on basic objectives: urgent diagnosis of all organs lesions and sources of hemorrhage and fractures of skeleton; anti-shock measures; complex surgical treatment of internal organs injuries with temporary and definitive hemostasis; differential orthopedic treatment.