|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2015
- Arta Medica Vol. 56 No 3, 2015 ediție specială
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/13596
Title: | Achalazia: tratamentul laparoscopic vs dilatarea pneumatică cu balon |
Other Titles: | Achalasia: laparoscopic treatment vs pneumatic balloon dilatation |
Authors: | Danci, Alexandru Samohvalov, Sergiu Anton, V. |
Issue Date: | 2015 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | DANCI, A., SAMOHVALOV, S., ANTON, V. Achalazia: tratamentul laparoscopic vs dilatarea pneumatică cu balon = Achalasia: laparoscopic treatment vs pneumatic balloon dilatation. In: Arta Medica. 2015, nr. 3(56), pp. 30-31. ISSN 1810-1852. |
Abstract: | Introducere: Managementul achalaziei este controversat. Se prezintă comparaţia dintre cele două modalităţi de tratament.
Materiale şi metode: Studiul prezintă rezultatele tratamentului a 17 pacienţi cu achalazie în perioada 2002-2014. Dintre
aceștea 70% au fost bărbaţi şi 30% – femei, în vîrstă de 24-65 ani (în medie – 44 ani). În pofida diferitei durate a bolii – de la 1
la 20 de ani (în medie – 3,5 ani), toţi pacienţii au prezentat o deteriorare în ultimele 6-12 luni înainte de internare. Pentru
diagnostic a fost folosit algoritmul convenţional, inclusiv examenul obiectiv, endoscopia, radiografia. Unsprezece pacienţi au
suportat intervenţie laparoscopică – procedeul Heller, iar şase pacienţi au fost trataţi prin dilatarea pneumatică endoscopică cu
balon (DPEB). Un pacient a suportat procedeul Heller, iar după doi ani – DPEB. Recurenţa bolii a fost diagnosticată la 14 luni
după tratament laparoscopic.
Rezultate: Complicaţii intraoperatorii nu au fost. În perioada postoperatorie precoce s-au înregistrat 2 complicaţii (hemoragie
postoperatorie – după 48 de ore şi ruptura peretelui esofagian – în a şasea zi). Un caz de hemoragie esofagiană după DPEB sa
stopat spontan. Starea generală a pacienţilor după tratament chirurgical a fost apreciată ca bună (9) sau satisfăcătoare (2), nu
s-au observat rezultate nesatisfăcătoare. Şase pacienţi după DPEB au avut rezultat bun. Durata medie a spitalizării a fost 5 zi le
după operaţie şi 2 zile – după DPEB. Rezultatele tratamentului au fost verificate la distanţa de 3-6 luni şi 1-12 ani. Toți pacienții
au suportat FEGDS de control la 6-12 luni, iar 2 – examinare radiologică suplimentară, care a confirmat restabilirea
permeabilităţii joncţiunii esofagogastrice.
Concluzii: (1) DPEB reprezintă procedeul de elecţie în stadiile I-II ale achalaziei, este inofensivă, cu rezultate bune şi poate fi
repetată la necesitate. (2) Alegerea dintre tratamentul conservator şi chirurgical al achalaziei, se efectuează în funcţie de
severitatea bolii, preferinţă fiind acordată ultimei. (3) În achalazia de gradul III şi IV este indicat procedeul Heller, ca o metodă
de tratament definitiv. Introduction: The management of achalasia is controversial. A comparison between two treatment modalities is presented.
Materials and methods: Presented the results of treatment of 17 patients with achalasia in the period from 2002 to 2014. Of
these, 70% were men and 30% - women, aged 24 to 65 years (mean age 44 years). In spite of the different duration of the
disease – from 1 to 20 years (on average 3.5 years), all patients showed deterioration over the last 6-12 months before
admission. To diagnose the disease was used the conventionally algorithm including physical examination, endoscopy, X-ray.
Eleven patients were treated by laparoscopic Heller procedure, and six patients underwent endoscopic pneumatic balloon
dilatation (EPBD). One patient underwent Heller procedure, and after two years – EPBD. Recurrences of the disease were
observed in 14 months after laparoscopic procedure.
Results: No intraoperative complications occurred. In the early postoperative period – 2 complications (postoperative bleeding
– after 48 hours, rupture of the wall of esophagus – on the sixth day). One case of esophageal bleeding occurred after EPBD
and stopped spontaneously. The general condition of patients after surgery was assessed as a good (9), satisfactory (2),
unsatisfactory results were not observed. Six patients after EPBD have good outcome. Mean hospital stay was 5 day after
surgery and 2 days – after EPBD. Follow-up results of treatment were assessed on 3-6 months and 1-12 years. All patients
underwent control FEGDS at 6-12 month, and in 2 cases – an additional X-ray examination, which confirmed the restoration of
esophagogastric junction patency.
Conclusions: (1) EPBD is the procedure of choice in achalasia of the I-II stages is safe, with good outcome and may be
repeated if necessary. (2) The choice between conservative and operative treatments of achalasia, depending on severity of
disease, preference is given to the latter. (3) In the achalasia of III and IV stages Heller procedure is indicated, as a def initive
method of treatment. |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/13596 |
ISSN: | 1810-1852 |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 56 No 3, 2015 ediție specială
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|