DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Talving, P. | |
dc.date.accessioned | 2020-12-08T08:28:50Z | |
dc.date.available | 2020-12-08T08:28:50Z | |
dc.date.issued | 2015 | |
dc.identifier.citation | TALVING, P. Managementul leziunilor vasculare penetrante = Management of penetrating vascular injuries. In: Arta Medica. 2015, nr. 3(56), pp. 104-105. ISSN 1810-1852. | en_US |
dc.identifier.issn | 1810-1852 | |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/13736 | |
dc.description | Universitatea din Tartu, Facultatea de Medicină, Departamentul de Chirurgie, Tartu, Estonia, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015 | en_US |
dc.description.abstract | Introducere: Managementul leziunilor vasculare (LV) a suportat schimbări semnificative pe parcursul ultimilor decenii.
Resuscitarea hipotensivă, utilizarea turnichetelor în leziunile extremităţilor, înlocuirea angiografiei prin cateter cu CT-angiografie (CTA) şi „damage control” sunt doar câteva componente ale evoluţiei recente. Traumatismele penetrante reprezintă peste 36-
50% din totalul LV traumatice.
Diagnosticul: Recunoaşterea LV periferice se bazează pe examenul clinic cu stratificarea manifestărilor în „semne majore”,
„semne minore” sau „semne absente”. În prezenţa semnelor majore repararea vasculară este necesară în aproape 100%
cazuri. Aproximativ 1-8% dintre bolnavii cu semne minore pot avea LV ce necesită intervenţie, fapt ce dictează necesitatea
examenului imagistic. Recent investigaţia de elecţie s-a schimbat de la angiografie prin cateter spre CTA şi sonografie duplex.
În absenţa semnelor LV investigaţiile ulterioare nu sunt indicate.
Managementul chirurgical: Recoltarea grefei venoase la nivelul extremităţilor inferioare întotdeauna necesită condiții sterile.
După realizarea controlului proximal şi distal, vasul lezat este debridat în limita ţesuturilor sănătoase. Cu ajutorul cateterului
Fogarty se curăţă vasele aferente şi eferente şi se aplică heparinizarea locală. Leziunile arteriale se repară prin sutura pr imară
sau prin interpoziţia unui grefon autolog sau din PTFE. Leziunile venoase se ligaturează conform tuturor scenariilor de „damage
control”, deşi în condiţii controlate şi cazuri selectate poate fi aplicată sutura laterală a venei. Venele: mezenterica superioară,
portă, cava supra-renală şi venele jugulare interne bilateral se ligaturează numai în situaţii cu pericol pentru viaţă, manevra fiind
insoţită de o morbiditate semnificativă. Pentru „damage control” utilizăm şunturi cu diametru maximal aplicabil leziunilor
arteriale. Majoritatea absolută a şunturilor va rămâne patentă timp de 24 ore. Venele majore sau de importanţă vitală la fel pot fi
şuntate.
Evaluarea rezultatelor: Mortalitatea generală în LV civile constituie circa 29%, iar rata amputaţiilor alcătuieşte 8%.
Perspective: Au fost bine stabilite opţiunile de tratament endovascular în leziunile trunchiului arterial. În acealaşi timp patenţa
leziunilor tratate endovascular la nivelul extremităţilor rămâne până în prezent nedefinită. | en_US |
dc.description.abstract | Introduction: The management of vascular injuries (VI) has experienced significant changes in recent decades. Hypotensive
resuscitation, utilization of tourniquets in extremity injuries, shift from catheter-based angiography to CT-angiography (CTA) and
damage control are a few components of the recent evolution. Penetrating trauma results in more than 36-50% of all traumatic
VI.
Making the diagnosis: The diagnosis of peripheral VI is based on clinical examination stratifying injuries into “hard signs”, “soft
signs” or “no signs”. When hard signs are present close to 100% require vascular repair. About 1-8% of patients with soft signs
of VI harbor a lesion requiring repair and thus imaging are advocated. Recently the investigation of choice has shifted from
catheter based angiography to CTA or Duplex ultrasound. With no sign of VI, no further evaluation is indicated.
Operative management: Always include the lower extremities for conduit harvest in the sterile field. After obtaining proximal
and distal vascular control, the injured vessel is debrided to the healthy tissue. A Fogarty catheter sweep clears the vascular
inflow-outflow and regional heparinization is provided. The arterial injury is repaired primarily or utilizing autologous or PTFE
interposition graft. Venous injuries are ligated in all damage control scenarios; however, in controlled settings in selected
patients lateral venous repair can be performed. The superior mesenteric, portal, supra-renal cava, and bilateral internal jugular
veins are ligated only in life-threatening settings with a significant morbidity. In damage control, we utilize the largest diameter
shunt applicable for arterial injuries. The vast majority of shunts stay patent for 24 hours. Large and vital veins can likewise be
shunted.
Outcome measures: Overall mortality in VI in civilian setting is about 29% and overall amputation rate is at 8%.
Future perspectives: Endovascular treatment options for truncal arterial injuries have been established. However, the patency
of lesions managed by endovascular interventions in extremity injuries remains undefined. | |
dc.publisher | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova | en_US |
dc.title | Managementul leziunilor vasculare penetrante | en_US |
dc.title.alternative | Management of penetrating vascular injuries | en_US |
dc.type | Article | en_US |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 56 No 3, 2015 ediție specială
|