Metoda de determinare a viabilității peretelui intestinal

Abstract

Introducere: Determinarea viabilității perete intestinului (VPI) – este una dintre problemele nerezolvate în chirurgia abdominală. Atunci când se utilizează metode bazate pe inspecție vizuală probabilitatea rezultatelor, într-o mare măsură, e determinată de factorii ce sunt imposibil de evaluat cu certitudine realizînd ajustările necesare. Acest lucru impune căutarea de noi metode efective care permit evaluarea în mod adecvat și rapid disponibilitatea și profunzimea schimbărilor morfo -funcționale în peretele intestinal. Scopul experimentului nostru a fost de a investiga schimbările datelor spectrale și fotopletismografice în dezvoltarea necrozei intestinului, pentru a dezvolta noi metode de determinare a VPI a peretelui intestinal. Material și metode: Subiecții de studiu au fost 24 iepuri de rasă de ambele sexe, fără semne evidente de boală și cu valori normale ale testelor de laborator. Modelarea ischemiei intestinului subțire a fost efectuată prin metoda dezvoltată de noi (certificatul de propuneri inovatoare nr.69/05), care permite de a simula gradul de ischemie. Gradul de ischemie a fost măsurat prin tehnica noastră (patent nr.25701), care constă în determinarea non-invazivă a oxigenării hemoglobinei sângelui arterial. Pentru a evalua modificările morfologice ale peretelui intestinului s-au efectuat studii histochimice (reacția Schiff, fosfataza alcalină și esteraza nespecifică mucoaselor intestinului subțire) și histologice (hematoxilină-eozină). Rezultate: Studiul informativ al metodei propuse a arătat că metoda dezvoltată de evaluare a viabilității intestinului oferă aprecierea rapidă cantitativă a gradului de oxigenare a peretelui intestinal, care este strâns corelată cu viabilitatea. Metoda este convenabilă și ușor de utilizat, ceea ce permite aplicarea largă a acesteia în chirurgia practică. Concluzii: Metoda propusă de noi pentru determinarea viabilității intestinale implică evaluarea foarte probabilă, neinvazivă a gradului de oxigenare a peretelui intestinal, ceea ce permite prevenirea complicațiilor amenințătoare pentru viață în interve nțiile chirurgicale pe organele digestive cavitare.

Introduction: Determination of bowel wall viability (DBWV) is one of the unsolved problems of abdominal surgery. When using methods based on visual inspection, the probability of the results to a large extent determine the factors that influence the degree of which it is impossible to assess and make appropriate adjustments. This makes the actual search for new methods that allow to adequately and quickly asses the availability and depth of morphofunctional changes in the intestinal wall. The aim of the experiment was to investigate changes in spectral and photoplethysmography information in cases of bowel necrosis by novel methods of DBWV. Material and methods: The subjects of the study were 24 breed rabbits of both gender, with no obvious signs of disease and with normal values of laboratory tests. Modeling ischemia of the small intestine was carried out by our, novel developed method (certificate no.69/05), which enables to simulate the projected degree of ischemia. The degree of ischemia was measured by our technique (patent no.25701) – non-invasive determination of hemoglobin oxygenation of arterial blood. To evaluate the morphological changes of the bowel wall were carried out histochemical (Schiff reaction, alkaline phosphatase and nonspecific esterase of the mucosa of small intestine) and histological (hematoxylin-eosin staining) study. Results: Informative study of the proposed method showed that the developed method of assessment of bowel viability, provides rapid quantitative assessment of the degree of oxygenation of the intestinal wall, which is closely correlated to its viability. The method is convenient and easy to use, enabling its wide application in practical surgery. Conclusions: The developed method of determination of bowel viability involves highly probable, non-invasive assessment of the degree of oxygenation of the intestinal wall, which allows prevention of life-threatening complications in surgical interventions on hollow organs of digestive tract.