Ponderea insuficienţei cardiace cronice la vârstnicii cu hipertensiune arterială sistolică izolată şi cardiopatie ischemică şi implicaţia factorilor de risc cardiovasculari în dezvoltarea ICC

Abstract

Introducere Pentru pacienţii vârstnici, hipertensiunea arterială sistolică izolată și cardiopatia ischemică sunt principalii factori etiologici ai ICC.Aceasta având un impact important asupra morbidităţii și mortalităţii cardiovasculare. Scopul Determinarea frecvenţei insuficienţei cardiace cronice (ICC) la pacienţii vârstnici cu hipertensiune arterială sistolică izolată(HTASI), aprecierea factorilor de risc cardiovasculari și estimarea implicaţiei cardiopatiei ischemice (CPI) în evaluarea severităţii insuficienţei cardiace cronice la aceștia. Materiale şi metode În studiu au fost incluși 420 de pacienţi diagnosticaţi cu HTASI de gradul I-III cu vârsta de peste 65 ani din raionele Republicii Moldova. Gradaţia hipertensiunii arteriale sitolice izolate a fost evaluată conform clasificării Hipertensiunii arteriale din 1999 de OMS și ISH. Vârsta medie a pacienţilor a fost de 75±0,28 ani, dintre care femei - 286 (68%), iar bărbaţi - 134 (32%). Pacienţii au fost examinaţi conform unui chestionar întocmit de colaboratorii Laboratorului Știinţific de Gerontologie. La aceștia am urmărit: prezenţa factorilor de risc cardiovasculari, a comorbidităţilor, a sindroamelor mari geriatrice. S-a efectuat evaluarea geriatrică standardizată, iar datele paraclinice au fost luate din cartela de ambulator. Pacienţii au fost divizaţi în 2 loturi: în I lot au fost incluși pacienţii cu HTASI și ICC, iar în lotul II-cei cu HTASI, CPI și ICC. Rezultate Datele obţinute din studiu arată că frecvenţa ICC la vârstnicii cu HTASI a fost următoarea: ICC gr.I a fost înregistrată la 75 pacienţi(17,8%), ICC gr.II-la 279 pacienţi (66,42%), ICC gr.III-la 60 pacienţi (14,29%) și ICC gr.IV-la 6 pacienţi (1,43%). Gradul severităţii ICC crește concomitent cu majorarea valorilor tensiunii arteriale sistolice. Astfel ICC gr.II în HTASI gr.1 a fost depistată în 60,87%, în HTASI gr.II-în 72,53%, iar în HTASI gr.III-în 60,29%. ICC gr.III în HTASI gr.I a fost fixată în 4,35%, în HTASI gr.II-în 8,43%, iar în HTASI gr.III-în 33,65%. ICC gr.IV nu a fost înregistrată în cadrul HTASI gr.I, iar în HTASI gr.II a fost în 8,43%, iar în HTASI gr.III-în 4,68%. Dintre cei 420 pacienţi diagnosticaţi cu HTASI în I lot au fost incluși 288 pacienţi (68,6%), iar în lotul II-132 pacienţi (31,4%). Factorii de risc cei mai frecvenţi implicaţi au fost următorii în lotul I comparativ cu lotul II: obezitatea-51 pacienţi (17,7%)/ faţă de 27 pacienţi (20,5%); diabetul zaharat-la 44 pacienţi (15,2%)/faţă de 20 pacienţi (15,2%); alcoolismul-la 20 pacienţi (6,9)/faţă de 11 pacienţi(8,3%); tabagism-la 11pacienţi 3,82/ faţă de 9 pacienţi(6,8%);dislipidemia la 45 pacienţi (15,63%)/faţă de 22 pacienţi (16,6%). S-a stabilit că frecvenţa ICC în lotul I faţă de lotul II de studiu: ICC gr.I - 63 pacienţi (21,88%) : faţă de 12 pacienţi (9%), ICC gr.II - 189 pacienţi (65,62%)/faţă de 89 pacienţi (71,9%); ICC gr.III - 34 pacienţi (11,81%)/faţă de 28 pacienţi1 (9,69%); ICC gr.IV - 2 pacienţi (0,7%): faţă de 4 pacienţi (3%). Concluzii Rezultatele studiului au arătat că predomină ICC gr.II și s-a determinat o dependenţă dintre valorile TA sistolice și gradul funcţional al ICC și anume odată cu creșterea tensiunii sistolice are loc și agravarea severităţii insuficienţei cardiace. Pentru pacienţii cu HTASI și CPI este caracteristică o severitate mai pronunţată a ICC faţă de cei numai cu HTASI. Se observă o mai mare implicaţie a factorilor de risc cardiovasculari în dezvoltarea ICC la pacienţii cu HTASI și CPI, comparativ cu cei doar cu HTASI.