Eficacitatea tratamentului afectărilor oculare în artrita reumatoidă

Abstract

Rheumatoid arthritis – a systemic chronic inflammatory disease, characterized by symmetric, destructive arthritis and extraarticular involvement: ocular, pulmonary, cardiac, etc. Ocular involvement is one of the extraarticular involvements which can leat to a mortal outcome. Literature review mentions a rate of 25–30% of ocular involvement – sicca syndrome, episcleritis, scleritis, scleromalacia perforans. Sicca syndrome is the most frequent ocular manifestation, followed by scleritis, episcleritis, anterior uveitis, and retinal vasculitis. Scleromalacia perforans and peripheral ulcerative keratopathy are rarely encountered, but severe complications. Rheumatoid arthritis is known as the most frequent autoimmune disease involving the cornea. Thus, the treatment of ocular involvement in rheumatoid arthritis is of importance in disease evolution.

Obiectiv Cercetările au avut drept obiectiv evaluarea eficacităţii tratamentului de fond la pacienţii cu afectare oculară în cadrul artritei reumatoide Material și metode În studiu au fost incluși 100 de pacienţi cu AR, activitate înaltă (scor DAS 28 > 5,1). Pacienţii au fost divizaţi în două loturi. I lot – 50 de pacienţi cărora li s-a administrat Tocilizumab și Metotrexat (MTX). Lotul II – 50 de bolnavi trataţi cu Metotrexat. În I lot au fost 8 pacienţi (16%) cu afectări oculare, în lotul II – 12 (24%). Diagnosticul oftalmologic a fost confirmat de oftalmolog. Vârsta pacienţilor a fost de 20-45 de ani. În timpul studiului au fost colectate anamneza pacientului și istoricul bolii, s-au efectuat examenele de laborator și cele instrumentale. A fost obţinut acordul pacientului și colaborarea pe parcursul studiului. Rezultate obţinute Dintre manifestările oculare, în I lot la pacienţi a fost depistat sindromul sicca în 4 cazuri, 2 pacienţi au prezentat episclerită, 1 bolnav a avut sclerită și 1 – scleormalacie perforans. În lotul II am depistat 6 pacienţi cu sindromul sicca, 4 cu episclerită și 2 cu sclerită. Pacienţii au fost monitorizaţi timp de șase luni și au urmat tratamentul conform lotului examinat. În lotul I (Tocilizumab + Metotrexat), în urma examenului oftalmologic s-a determinat ameliorarea manifestărilor oculare, s-a diagnosticat 1 pacient cu sclerită, 1 cu episclerită și 1 bolnav cu scleromalacia perforans. În lotul II (Metotrexat) a fost înregistrată o ameliorare nesemnificativă, la 2 pacienţi s-a determinat sindromul sicca, la 3 – episclerită, la 2 – sclerită. Concluzii Conform rezultatelor studiului nostru, am stabilit că incidenţa afectărilor oculare este mai probabilă la pacienţii cu activitate înaltă a bolii (scor DAS 28 > 5.1). În managementul afectărilor oculare la pacienţii suferinzi de AR, s-a determinat o eficacitate mai înaltă a tratamentului biologic (Tocilizumab + MTX) în comparaţie cu tratamentul cu DMARD sintetice (MTX).