USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/1459
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorRotaru, Larisa
dc.contributor.authorGroppa, Liliana
dc.contributor.authorAgachi, Svetlana
dc.contributor.authorCazac, Victor
dc.contributor.authorChişlari, Lia
dc.contributor.authorRussu, Eugen
dc.contributor.authorSârbu, Oxana
dc.date.accessioned2019-06-11T11:01:14Z
dc.date.available2019-06-11T11:01:14Z
dc.date.issued2017
dc.identifier.citationROTARU, Larisa, GROPPA, Liliana, AGACHI, Svetlana, CAZAC, Victor, CHIŞLARI, Lia, RUSSU, Eugen, SÂRBU, Oxana. Studiu comparativ al calităţii vieţii la bărbaţii şi femeile cu gută. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2017, nr. 3(73), pp. 160-161. ISSN 1729-8687.en_US
dc.identifier.issn1729-8687
dc.identifier.urihttp://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/1459
dc.identifier.urihttp://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/04/cm3_73_2017cg-2.pdf
dc.descriptionIP USMF Nicolae Testemiţanu, Departamentul Medicină Internă, Laboratorul de Reumatologie, IMSP Spitalul Clinic Republicanen_US
dc.description.abstractThe data on the relationship between the quality of life of patients with gout and the indicators reflecting the severity of the disease are described with comorbid diseases. Conclusion: In men with gout, unlike women with gout, they suffer mainly physical activity, while the mental condition suffers less, while social adaptation is affected to the same extent.en_US
dc.description.abstractIntroducere Guta este o patologie socială majoră. Conform datelor ultimelor cercetări, în SUA, până la 6% din cheltuielile pentru sănătate revin pacienţilor cu gută cronică. Cele 36 puncte ale chestionarului SF-36 sunt grupate în 8 scoruri: funcţionării fizice, activităţii de rol, durerii fizice, stării generale a sănătăţii, vitalităţii, funcţionării sociale, stării emoţionale și sănăţii psihice. Indicii fiecărui scor variază între 0 și 100, unde 100 reprezintă sănătatea deplină. Toate scorurile sunt grupate în doi indici: ai sănătăţii psihice și ai sănătății fizice. Scopul cercetării a fost aprecierea calităţii vieţii la femeile și la bărbaţii cu gută prin utilizarea chestionarului SF-36. Material și metode În studiu au fost incluși 150 de pacienţi cu gută, dintre care 75 bărbaţi și 75 femei. Diagnosticul a fost stabilit prin utilizarea criteriilor din 2014. Vârsta medie a pacienţilor a alcătuit 47,5 ani (de la 18 până la 77). Pacienţii au fost investigaţi prin evaluarea numărului articulaţiilor afectate, circumferinţei abdominale, tensiunii arteriale, acidului uric, lipidogramei, glucozei sângelui, probelor funcţionale renale, examenului radiologic al articulaţiilor afectate, USG organelor interne. În timpul desfășurării studiului a fost utilizat chestionarul SF-36. Compararea s-a efectuat în diferite categorii de vârstă între femei și bărbaţi: 18–27 ani (nr.=8), 28–37 ani (nr.=28), 38–47 (nr.=34), 48–57 (nr.=42), 58–67 (nr.=22), 68-77 ani (nr.=16). Rezultate obținute Conform rezultatelor studiului, componenta fizică sumară a sănătăţii la bărbaţii cu gută (38,4±10,04) a fost mai mică decât la femei (41,5±5,89), (p=0,0225), iar componenta sumară a sănătăţii psihice la bărbaţi (50,8±11,31) nu se deosebea de cea a femeilor (54,7±17,02), (p=0,1005). La bărbaţii cu gută s-au determinat rezultate statistic semnificative mai înalte decât la femei pentru următoarele scoruri: funcţionării fizice (45,4± 8,14 și 50,8±18,77 р=0,0237), funcţionării fizice de rol (45,8±4,41 și 50,3±15,23; р=0,0151), intensităţii durerii (45,8±13,86 și 50,3±4,2; р=0,0079), stării generale a sănătăţii (46,6±9,85 și 50,8±9,12; р=0,0075), scorului viabilităţii (12,04±3,22 și 13,15±2,92; р=0,0285) și scorului funcţionării sociale (1,24±0,26 și 1,13±0,35; р=0,0305). Indicii sănătăţii psihice (10,36±4,19 și 11,01±5,7; р=0,4275) și funcţionării emoţionale de rol (0,64±0,16 și 0,59±0,31; р=0,2165) la bărbaţii și la femeile cu gută nu s-au deosebit semnificativ. Concluzie La bărbaţii cu gută, spre deosebire de femeile cu gută, suferă preponderent activitatea fizică, pe când starea psihică suferă mai puţin, în schimb adaptarea socială este afectată în măsură egală la ambele sexe.
dc.language.isoroen_US
dc.publisherAsociația Obștească "Economie, Management și Psihologie în Medicină" din Republica Moldovaen_US
dc.relation.ispartofSănătate Publică, Economie şi Management în Medicină: Al III-lea Congres al medicilor interniști din Republica Moldova cu participare internațională 24–25 octombrie 2017 Chișinău, Republica Moldova
dc.subject.ddcCZU 616-002.78+316.62
dc.subject.meshGout--physiopathologyen_US
dc.subject.meshSex Factorsen_US
dc.subject.meshMaleen_US
dc.subject.meshFemaleen_US
dc.subject.meshQuality of Lifeen_US
dc.subject.meshUric Acid--blooden_US
dc.subject.meshMatched-Pair Analysisen_US
dc.titleStudiu comparativ al calităţii vieţii la bărbaţii şi femeile cu gutăro
dc.title.alternativeComparative study of life quality in men and women with gouten_US
dc.typeOtheren_US
Appears in Collections:Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 3 (73) / 2017

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
STUDIU_COMPARATIV_AL_CALITATII_VIETII.pdf319.82 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback