The assessment of rehabilitation methods in patients with severe upper jaw atrophy

Abstract

Background. Insufficient bone volume is difficult to manage in rehabilitating patients with maxillary atrophy. The currently available solutions are: increasing the bone amount followed by standard implantation or the alternative method by using zygomatic implants without preimplantation bone growth. Objective of the study. Comparative evaluation of standard versus alternative methods of rehabilitation in patients with severe maxillary atrophy. Material and Methods. Study was axed on 12 patients, aged 32 - 67 years, mean age 54.5 years, divided into 2 groups. Patients in group I (7) were rehabilitated by zygomatic implants without bone grafting, and patients in group 2 (5) were rehabilitated by bone grafting, with delayed implantation. Patient data was processed in Sidexis 4.2 and Microsoft Excel Results. In group I, 4.42 implants / patient were used, 1 intervention was performed under general anesthesia, 1 under local anesthesia with intravenous sedation and 5 under local anesthesia only. The patients underwent a single surgery with an average duration of 134 minutes and the functional rehabilitation of the patients lasted an average of 6.28 days. In group II, 8.4 implants / patient were used, all 5 bone grafting procedures were performed under general anesthesia, and subsequent interventions were performed under local anesthesia, the average summary time of surgery was 385 minutes. The functional rehabilitation lasted on average 12.8 months. Conclusion. The study demonstrated the effectiveness of both methods, but showed that the alternative rehabilitation method can be performed in a shorter time, with a smaller number of implants, mostly under local anesthesia, in a single surgery with a shorter duration.

Introducere. Insuficiența ofertei osoase reprezintă o dificultate în reabilitarea pacienților cu atrofie maxilară. Actualmente, soluțiile disponibile sunt: creșterea ofertei osoase cu implantare standard ulterioară sau metoda alternativă prin utilizarea implanturilor zigomatice fără creștere osoasă preimplantară. Scopul lucrării. Evaluarea comparativă a metodelor standarde versus alternarive de reabilitare a pacienților cu atrofie severă maxilară. Material și Metode. Studiul a cuprins 12 pacienți, cu vârsta 32 - 67 ani, vârsta medie 54,5 ani, repartizați în 2 loturi. Pacienții lotului I (7), au fost reabiliați prin intermediul implanturilor zigomatice fără creștere osoasă preimplantară, iar pacienții lotului 2 (5) au fost reabilitați prin creșterea osoasă, cu implantare amânată. Datele pacienților au fost procesate în programul Sidexis 4.2 și Microsoft Excel. Rezultate. În lotul I, s-au utilizat 4,42 implanturi/pacient, 1 intervenție a fost efectuată sub anestezie generală, 1 sub anestezie loco-regională cu potențiere intravenos, 5 sub anestezie loco-regională. Pacienții au fost supuși unei singure intervenții chirurgicale cu o durată medie de 134 de minute, iar reabilitarea funcțională a pacienților a durat în mediu 6,28 zile. În lotul II, s-au utilizat 8,4 implanturi/pacient, toate 5 intervenții de creștere osoasă au fost realizate sub anestezie generală, iar intervențiile ulterioare au fost realizate sub anestezie locală, timpul sumar mediu al intervențiilor chirurgicale a constituit 385 de minute. Reabilitarea funcțională a durat în mediu 12,8 luni. Concluzii. Studiul a demonstrat eficiența ambelor metode, însă a evidențiat că metoda de reabilitare alternativă poate fi realizată într-un timp mai scurt, cu un număr mai mic de implanturi, preponderent sub anestezie locală, într-o singură intervenție chirurgicală cu o durată mai mică.