DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Mihalcean, Luminița | - |
dc.contributor.author | Caproș, Hristiana | - |
dc.contributor.author | Surguci, Mihail | - |
dc.contributor.author | Cojocari, Nina | - |
dc.date.accessioned | 2021-01-09T10:09:35Z | - |
dc.date.available | 2021-01-09T10:09:35Z | - |
dc.date.issued | 2020 | - |
dc.identifier.citation | Mihalcean, Luminița, Caproș, Hristiana, Surguci, Mihail, Cojocari, Nina. Perinatal outcomes of intrahepatic cholestasis of pregnancy = Colestaza gravidelor: rezultate perinatale. In: Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 21-23 octombrie 2020: Abstract book. Chișinău: [s. n.], 2020, p. 605. | en_US |
dc.identifier.uri | https://stiinta.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Abstract%20Book.%20CULEGERE%20DE%20REZUMATE%20.pdf | - |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/15016 | - |
dc.description.abstract | Background. Also called ictus gravidarum, intrahepatic cholestasis of pregnancy is a histological lesion
without inflammation or proliferation of mesenchymal cells and can have a significant impact on fetal
morbidity, especially after 36 weeks of gestation. Objective of the study. Evaluation of the peculiarities
of the evolution of pregnancy, maternal and fetal complications in case of intrahepatic cholestasis of
pregnancy. Material and Methods. It is a case-control study conducted in the period of 2015-2019 in
which the evolution of pregnancy and perinatal outcomes in pregnant women with cholestasis were
compared compared to pregnant women with physiological pregnancy after 36 weeks of gestation
hospitalized in SCM no. 1. Results. It were analyzed 42,678 obstetric files. The incidence of cholestasis
in pregnancy accounted for 0.7% of the total number of births. According to the study, cholestasis of
pregnancy was found more frequently in women with BMI> 35 kg / m2 (10.6% versus 5.5%, p <0.001),
in those with diabetes (25.7% versus 9.8%, p <0.001) and in those with twin pregnancies (8.7% versus
2.2%, p <0.001). The most common complications in pregnant women with cholestasis included
premature births, with a mean gestational age of 36.4 weeks compared to the term of pregnancy of 38.6
weeks in the control group (p <0.001), low birth weight (3.12 versus 3.31 kg, p < 0.001), and the
increased need for care of the newborn in the intensive care unit (44.5% versus 15.3%, p <0.001).
Conclusion. In case of cholestasis of pregnancy in the baseline group, the correct behavior consequently
had the same results of perinatal mortality, but newborns from mothers with cholestasis of pregnancy
more requently needed specialized neonatal care compared to the control group. Introducere. Denumită și ictus gravidarum, colestaza intrahepatică gestațională este o leziune
histologică fără inflamație sau proliferarea celulelor mezenchimale și poate avea un impact semnificativ
asupra morbidității fetale, în special după 36 de săptămâni gestaționale. Scopul lucrării. Evaluarea
particularităților evoluției sarcinii și complicațiile materno-fetale în caz de colestaza
gravidelor. Material și Metode. Este un studiu caz-control, efectuat pe parcursul anilor 2015-2019, în
care s-au comparat evoluția sarcinii și rezultatele perinatale la femeile cu colestaza gravidelor, în
comparație cu gravidele cu sarcină fiziologică după 36 de săptămâni de gestație, internate în SCM
nr.1. Rezultate. Au fost analizate 42 678 de fișe obstetricale. Incidența colestazei gravidelor a constituit
0,7% din numărul total de nașteri. Conform studiului efectuat colestaza gravidelor s-a constatat mai
frecvent la femeile cu IMC>35 kg/m2 (10.6% versus 5.5%, p < 0.001), la cele cu diabet zaharat (25.7%
versus 9.8%, p < 0.001) și la cele cu sarcini gemelare (8.7% versus 2.2%, p < 0.001). Cele mai frecvente
complicații, în caz de colestaza gravidelor, au fost nașterile premature, cu vârsta gestațională medie de
36.4 săptămâni, în comparație cu termenul sarcinii de 38.6 săptămâni la lotul de control (p < 0.001),
greutatea mică la naștere (3.12 versus 3.31 kg, p < 0.001), și necesitatea sporită de îngrijiri a nounăscutului
în secția de terapie intensivă (44.5% versus 15.3%, p < 0.001). Concluzii. În cazul colestazei
gravidelor în lotul de bază, conduita corectă a avut în consecință aceleași rezultate ale mortalității
perinatale, dar nou-născuții de la mame cu colestaza gravidelor au avut nevoie mai frecvent de îngrijiri
neonatale specializate în comparație cu lotul de control. | en_US |
dc.publisher | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova | en_US |
dc.subject | intrahepatic cholestasis of pregnancy | en_US |
dc.subject | liver function tests | en_US |
dc.subject | pruritus | en_US |
dc.title | Perinatal outcomes of intrahepatic cholestasis of pregnancy | en_US |
dc.title.alternative | Colestaza gravidelor: rezultate perinatale | en_US |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 21-23 octombrie 2020: Abstract book
|