|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova
- Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 21-23 octombrie 2020: Abstract book
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/15114
Title: | Can the symptoms associated with migraine provide information on brain structures triggering the migraine attacks? |
Other Titles: | Pot oare simptomele asociate migrenei oferi informaţie despre structurile cerebrale care declanşează atacul migrenos? |
Authors: | Guzun, Cornelia |
Keywords: | migraine;associated symptoms;cortex;brainstem |
Issue Date: | 2020 |
Publisher: | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova |
Citation: | GUZUN, Cornelia. Can the symptoms associated with migraine provide information on brain structures triggering the migraine attacks? = Pot oare simptomele asociate migrenei oferi informaţie despre structurile cerebrale care declanşează atacul migrenos? In: Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 21-23 octombrie 2020: Abstract book. Chișinău: [s. n.], 2020, p. 359. |
Abstract: | Background. The structures that trigger the migraine attack have been enigmatic for decades. The
concepts contending that a migraine attack begins in the brainstem have been described by Burstein et
al. (2012) and others stating that it starts in the cortex have been described by Goadsby et al.
(2009). Objective of the study. To determine whether the above concepts are still valid today and if
migraine associated symptoms: photophobia, phonophobia, nausea and vomiting can provide us with
information about brain structures triggering the migraine. Material and Methods. The material was
synthesized proceon the basis of international articles – randomized studies, cohorts, clinical cases and
others over the past 20 years and some older articles to clarify the onset of a migraine attack and concrete
mechanisms „starting” this process of pain and suffering. The PubMed database was used in order to
select the data from the literature. Results. A possible perception of light due to intrinsically
photosensitive retinal ganglion cells (ipRGCs) containing melanopsin photopigment has been identified.
Noseda et al. determined that ipRGCs project directly to the thalamic neurons processing and
transferring both visual and nociceptive signals to the somatosensory association cortex. The studies on
phonophobia using magnetic resonance imaging (MRI) showed a significant activation of the temporal
lobe and the cuneus. In the study conducted by Maniyar et al. on the pathogenesis of nausea and vomiting
associated with migraine the results demonstrated the involvement of the nucleus tractus solitarius
located in the brainstem. Conclusion. This analysis confirmed the hypothesis that the brainstem remains
to be the anatomical structure responsible for triggering the migraine in patients with a prevalence of
nausea and vomiting but the cortex remains to be responsible for it's triggering in patients having
photophobia and phonophobia.
Introducere. Structurile implicate și mecanismele concrete care „pornesc” atacul migrenos au fost zeci
de ani enigmatice. S-au descris concepţii de pornire a atacului migrenos de la nivelul trunchiului cerebral
de către Rami Burstein et al. în 2012 şi de la nivelul cortexului de către Goadsby P. et al. în 2009. Scopul
lucrării. De a determina dacă concepţiile menționate mai sus sunt valabile și în prezent, și dacă
simptomele asociate migrenei: fotofobia, fonofobia, greaţa şi voma ne pot furniza informații despre
structurile cerebrale de declanşare a migrenei. Material și Metode. Materialul a fost sintetizat în baza
articolelor internaţionale- studii randomizate, de cohortă, cazuri clinice din ultimii 20 ani şi din câteva
publicaţii mai vechi, pentru a elucida declanșarea atacului migrenos şi mecanismele concrete care
„pornesc” acest proces de durere și suferință. Pentru a selecta datele din literatură, am folosit baza de
date PubMed. Rezultate. S-a identificat o posibilă percepere a luminii cu ajutorul celulelor ganglionare
retiniene fotosenzitive intrinseci (IPRGCs) cu conţinut de fotopigment melanopsină. S-a determinat de
către Noseda et al. proiectarea IPRGCs direct pe neuronii talamici, procesarea şi transferarea semnalelor
vizuale şi nocicepive în cortexul: somatosenzitiv şi de asociaţie. La studierea fonofobiei, cu utilizarea
(IRM) imagistică prin rezonanţă magnetică s-a observat o activare semnificativă a lobului temporal și
cuneus. În studiul patogeniei greţei şi vomei în migrenă, s-a observat de către Maniyar et al. implicarea
nucleului tractului solitar localizat în trunchiul cerebral. Concluzii. În urma analizei efectuate s-a
confirmat ipoteza că la pacienţii cu predominarea greţei şi vomei în cadrul migrenei- formaţiunea
anatomică responsabilă de declanşare rămâne a fi trunchiul cerebral, iar la pacienţii cu foto- şi fonofobie:
cortexul. |
URI: | https://stiinta.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Abstract%20Book.%20CULEGERE%20DE%20REZUMATE%20.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/15114 |
Appears in Collections: | Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 21-23 octombrie 2020: Abstract book
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|