L’alternativa all’intervento del giudice nella risoluzione dei confl itti nel sistema sanitario: il caso dell’Italia

Abstract

Summary. The alternative to the judge intervention in the revolution of conflicts in the healthcare system: the case of Italy The alternative dispute resolution (ADR) has proven effective as a mechanism for the resolution of confl icts in many countries, which has led Italy to make its use mandatory in some areas, such as in the health sector. The application of conciliation - one of the ADR models in this area is still at the beginning (although, over the last few years, there have been instances of implementation of this model both in some Italian regions and in specific professional areas): in fact the data are not good but it is worth noting that the success of conciliation will be greater if there are key conditions, namely a general belief in the suitability of these tools, a direct and indirect involvement of health bodies, the real intention of the parties to resolve the dispute. This holds true without mentioning, then, that the way/model of conciliation is much less expensive than legal proceedings, the first having however a purpose of “prevention” in relation to a definitive opposition between parties, the second having a “therapeutic” function against a “pathology” already arisen.

Rezumat. Alternativa la intervenţia judecătorului în rezolvarea conflictelor din sistemul sanitar: cazul Italiei. Eficacitatea metodelor alternative de rezolvare a conflictelor (alternative dispute resolution sau ADR) în unele ţări a dus la utilizarea acestora şi în Italia, fiind obligatorie în anumite cazuri, ca, de exemplu, în sistemul sanitar. Aplicarea concilierii una dintre metodele de ADR în acest sector este încă la început, chiar dacă, de câţiva ani, în Italia există unele experienţe la nivel regional sau insituţional. Trebuie însă remarcat faptul că succesul concilierii depinde de cât de puternică este convingerea generală că acest gen de instrumente funcţionează, de implicarea directa şi indirectă a structurilor sanitare, de voinţa concretă a părţilor de a contribui la soluţionarea litigiului. Recurgerea la conciliere este, cu siguranţă, mai ieftină decât calea judiciară. De altfel, concilierea are ca “finalitate” prevenirea unei contra-poziţii defi nitive a părţilor, în timp ce cea de-a doua cale are o funcţie “terapeutică” faţă de o “patologie” deja existentă.