Managementul depistării bolilor nespecifice ale aparatului respirator şi probleme actuale în acordarea asistenţei medicale în Republica Moldova

Abstract

Introducere. Bolile nespecifice ale aparatului respirator (BNAR) ocupă un loc de frunte în structura incidenţei, prevalenţei și mortalităţii populaţiei adulte. Conform datelor cercetărilor știinţifice, răspândirea BNAR este foarte variabilă și oscilează între 7,2 și 32,8% în diferite regiuni ale lumii. Rata înaltă a pacienţilor cu BNAR și cheltuielele financiare în cadrul acestei patologii condiţionate de pierderea capacităţii temporare de muncă, invaliditatea, mortalitatea prematură mărturisesc despre necesitatea optimizării managementului asistenţei medicale BNAR în condiţiile actuale în cadrul reformelor sistemului sănătăţii publice. Cu acest scop este prevăzută apropierea asistenţei medicale de populaţie și concentrarea maximală a tuturor activităţilor curative și profilactice de către medicul de familie. În aceste condiţii, apare necesitatea aprecierii volumului activităţilor curative și profilactice înfăptuite de serviciile de ftiziopneumologie și asistenţă medicală primară la toate etapele în cadrul sistemului sănătăţii publice. Pentru determinarea volumului și a caracterului măsurilor medico-profilactice a bolnavilor cu patologii bronhopulmonare, în legătură cu reorganizarea asistenţei medicale, s-a apreciat volumul și caracterul activităţii de acordare a asistenţei medicale pacienţilor cu BNAR înfăptuite de medicul de familie și ftiziopneumolog la diferite etape de asistenţă medicală. Material și metode. Au fost analizate adresările anuale după asistenţă medicală în baza fișei de ambulatoriu a pacientului, tichetului statistic de evidenţă a diagnosticului definitiv, datelor statistice din registrul de evidenţă al pacienţilor a medicului de familie, registrul de evidenţă a certificatelor de concediu medical și alte documente statistice. Răspândirea BNAR în poulaţia matură a fost evaluată anual în baza datelor adresărilor pacienţilor la centrele medicilor de familie în câte 2 sectoare municipale și rurale cu o populaţie de 115241, în perioada 2007-2009. Datele adresărilor anuale ne-au permis să luăm în consideraţie de asemenea cazurile de acutizare a maladiilor existente. În cadrul stabilirii BNAR au fost aplicate denumirile bolilor aparatului respirator în conformitate cu Clasificarea Interna- ţională a Maladiilor, revizia a X-a OMS. Aprecierea funcţiei medicului de familie și volumului asistenţei medicale pneumologice a fost efectuată în baza indicatorilor răspândirii și particularităţilor evoluţiei unor forme nozologice BNAR, numărului de vizite în perioada acută a bolii, în recovalescenţă și evidenţa dispensarială calculată la 1000 populaţie matură. Rezultatele obţinute. Prevalenţa BNAR acute și cronice a populaţiei mature, conform adresărilor pacienţilor în perioada evaluată în teritoriile de curaţie s-a mărit de la 26,7‰ până la 28,8 ‰. Din cauza BNAR mai frecvent se adresează femeile, indicele răspândirii la acest contingent de populaţie a fost mai înalt în comparaţie cu bărbaţii și a alcătuit corespunzător 31,5‰ și 25,8‰. Cercetările efectuate au demonstrat că grupul de pacienţi cu BNAR după rata mortalităţii s-a repartizat în modul următor: bronșită cronică, bronhopneumopatie cronică obstructivă, bronșită acută, astm bronșic, pneumonie, boala bronșiectatică. Formele nozologice evaluate alcătuiesc 90-95% din maladiile bronhopulmonare nespecifice. Răspândirea formelor acute BNAR pe parcursul a trei ani a fost la un nivel de 11,0‰. În localităţile rurale acest indice (10,5‰) a fost mai mic în comparaţie cu cel urban (11,3‰). Maladiile principale care au fost incluse în lotul BNAR acute a fost bronșita acută și pneumoniile – s-au înregistrat 106 vizite la 1000 populaţie matură. Un loc important în structura BNAR le aparţine maladiilor cronice pulmonare; astfel, răspândirea lor în perioada evaluată a crescut de la 15,8‰ până la 17,9‰. În condiţiile urbane morbiditatea a fost la același nivel pe parcursul a trei ani de evidenţă, alcătuind 14,6‰. În condiţiile rurale a fost cu certitudine depistată o creștere a răspândirii BNAR prin adresare de la 9,6 ‰ până la 18,2‰. Răspândirea BNAR cronice se mărește odată cu vârsta, preponderent la 60 de ani acest indice (52,0 ‰) depășește cu mai mult de 4 ori incidenţa lor în vârstă până la 30 de ani (11,7‰). Printre BNAR cronice mai frecvent se întâlnesc bronșita cronică, bronhopneumopatia cronică obstructivă, astmul bronșic, boala bronșiectatică. Pe parcursul anului la medicul de familie cu un sector de 1000 populaţie matură au fost 182 de vizite ale pacienţilor cu BNAR cronice. Managementul asistenţei medicale pneumologice la nivelul secţiilor consultative este orientat în două direcţii: diagnosticarea calitativă a BNAR prin adresarea pacienţilor cu semne sugestive la patologia pulmonară și depistarea activă, oportună a bolnavilor prin examenele profilactice ale contingentului din grupele de risc prioritar. A fost stabilit că pentru depistarea oportună a BNAR de către medicul de familie, care înfăptuește evidenţa și examinarea persoanelor din contingentul grupelor de risc sporit de înbolnăvire cu BNAR, la un sector de 1000 populaţie sunt necesare 256 vizite în an. În conformitate cu sistemul contemporan de acordare a asistenţei medicale pacienţilor cu patologie bronhopulmonară de către medicul de familie la un sector care constă din 1000 populaţie matură, pe parcursul anului au fost înregistrate 544 vizite în cadrul centrelor medicilor de familie, ceea ce alcătuiește în medie 3 vizite în zi. Datele obţinute au fost folosite la planificarea direcţionată a volumului necesar de asistenţă medicală acordată pacienţilor cu BNAR. Concluzii. Bolile nespecifice ale aparatului respirator în prezent sunt o problemă medico-socială majoră și au tendinţe de creștere în următorii ani. În rezolvarea acestei probleme un loc important îl ocupă managementul BNAR prin fortificarea procesului de diagnosticare și profilaxie în cadrul centrelor medicilor de familie, prin optimizarea calităţii și accesibilităţii serviciilor medicale. Aprecierea volumului activităţilor profilactice și curative ale asistenţei medicale la nivelul centrelor medicilor de familie și secţiilor consultative (instituţiilor medico-sanitare publice) de profil general va asigura depistarea oportună a BNAR, tratamentul calitativ și îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei.