Situaţia epidemiologică prin infecţiile asociate cu asistenţa medicală (IAAM) în Republica Moldova

Abstract

OMS a lansat în anul 2005 iniţiativa Globală pentru asigurarea securităţii pacientului Un tratament igienic este un tratament mai sigur. IAAM au fost declarate ca prima provocare globală în domeniul siguranţei pacienţilor. Republica Moldova a semnat, la 30 iunie 2006, adresarea de susţinere a activităţilor OMS în combaterea IAAM, pledând pentru implementarea principiilor de igienă a mâinilor, prevenirea maladiilor hemotransmisibile, securitatea injecţiilor și inofensivitatea practicilor medicale, gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală. IAAM rămân în continuare o problemă prioritară de sănătate publică, de actualitate a medicinei contemporane, atât la nivel mondial, cât și pentru Republica Moldova, cu un impact considerabil medico-sanitar, social și economic. Potrivit unui raport al Centrului European de Boli Transmisibile, anual aproximativ 3 milioane de persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc cu o infecţie asociată îngrijirilor medicale, iar în jur de 50.000 de persoane mor anual din această cauză. Republica Moldova lipsește cu desăvârșire din statisticile privind IAAM din motivul că astfel de îmbolnăviri nu sunt raportate. Totodată, luând în consideraţie datele OMS și cele bibliografice, putem constata că statistica oficială din Republica Moldova nu reflectă morbiditatea reală prin IAAM. Astfel, în conformitate cu statistica oficială, în republică morbiditatea prin IAAM în anul 2011 a constituit: la bolnavii de profil chirurgical – 1,4 la 1000 operaţii (în 2010 – 2,1), în maternități: la nou-născuţi – 1,9 la 1000 nou-născuţi (în a. 2010 – 2,1) și la lăuze - 8,3 la 1000 nașteri (în 2010 – 7,0). Anual 6-10 teritorii administrative nu raportează nici un caz de IAAM, astfel, în anul 2011 nu au raportat nici un caz de IAAM 6 teritorii: Criuleni, Drochia, Dubăsari, Orhei, Șoldănești și Taraclia (în 2010 – 10 teritorii). Așadar, se observă o subraportare a acestor infecţii și o subevaluare a importanţei lor. Acest aspect determină cheltuieli suplimentare pentru sănătate (creșterea duratei de spitalizare, tratamente medicamentoase complexe și pe perioade mai lungi etc.). Conform OMS, cele mai frecvente în IAAM sunt infecţiile de plagă, ale sistemului sangvin, tractului urinar și căilor respiratorii inferioare, iar în unele condiţii sunt frecvente endometritele după nașteri și infecţiile intestinale. În republică cele mai frecvente dintre IAAM sunt infecţiile de plagă și endometritele după nașteri. Practic nu sunt diagnosticate și raportate infecţiile sistemului sangvin, tractului urinar și căilor respiratorii inferioare. Din microorganismele agenţilor cauzali ai ISPN predomină: S. aureus, S. epidermidis, E. coli, Ps. aeruginosa, Kl. Pneumoniae, P.vulgaris etc. În Republica Moldova IAAM rămân o problemă pentru toate serviciile de sănătate publică. Concomitent, în maternităţi se înregistrează 51,2% (în a. 2010 – 57,1%) din numărul total de IAAM; în staţionarele de profil chirurgical – 44,6% (în 2010 – 41,1%); în staţionarele de profil terapeutic – 4,2% (în 2010 – 1,8%). Frecvenţa afectării este mai înaltă printre pacienţii cu o receptivitate mai sporită, cauzată de vârstă (copiii și vârstnicii), gravitatea maladiei, frecvența procedurilor invazive, slăbirea sistemului imun (chimioterapia). Izbucnirile IAAM pot avea consecinţe grave în instituţiile medico-sanitare, iar răspândirea infecţiei poate duce și la izbucniri în afara instituţiei. Apariţia infecţiilor respiratorii grave (SARS, gripa aviară, gripa pandemică etc.) determină abordări practice privind controlul infecţiilor în instituţiile medico-sanitare. În perioada pandemiei SARS numărul personalului medical infectat a alcătuit circa 20-60% din toate cazurile înregistrate în lume. Chimioterapia intensivă la ora actuală duce la creșterea rezistenţei microbiene la antibiotice și biocide. Conform OMS, IAAM provocate de tulpini rezistente constituie cauza principală a letalităţii în toate ţările. Tulpinile izolate în cazurile de IAAM diagnosticate și examinate microbiologic în Republica Moldova manifestă rezistenţă înaltă faţă de 54.87% din cele 33 de antibiotice testate, în special faţă de preparatele din grupa penicilinei (92.3%). O rezistenţă deosebit de înaltă a fost depistată la P. aeruginosa. O situaţie similară alarmantă se atestă privitor la tulpinile spitalicești de Kl. pneumonia, testate în spitalele din Chișinău, care manifestă rezistenţă faţă de antibiotice în 81,8% cazuri. Mai frecvent acestea sunt rezistente faţă de preparatele grupului penicilinic – 100%, tetraciclinic – 100%, marcolide – 80%, aminoglicozide – 100%, polipeptide – 100%, cefalosporine – 50%, fluochinolone – 50%. Investigaţiile microbiologice efectuate în instituţiile medicosanitare din ţară demonstrează o poluare intensă a mediului spitalicesc cu microorganisme-agenţi cauzali ai IAAM. IAAM pot fi ușor prevenite. Majoritatea intervenţiilor ce contribuie la prevenirea IAAM nu necesită investiţii considerabile. Totodată, deși multe instituţii medico-sanitare din republică au elaborat și au aprobat politici și standarde privind prevenirea și controlul infecţiilor, acestea nu sunt acoperite atât financiar, cât și cu personal instruit în domeniu.