Studiu retrospectiv al morbidităţii prin infecţii nosocomiale la pacienţii de profil chirurgical din mun. Chișinău

Abstract

Actualitatea temei. Infecţiile nosocomiale (IN) au devenit o problemă medicală, socială și economică, determinată de frecvenţa lor sporită și consecinţele grave pe care le provoacă. În ultimul secol, în legătură cu dezvoltarea impetuoasă tehnico-știinţifică și crearea instituţiilor medico-sanitare de mari proporţii, în care sunt concentraţi un număr mare de pacienţi cu statut imun diminuat, apar condiţii prielnice de dezvoltare a infecţiilor nosocomiale. În Republica Moldova infecţiile nosocomiale sunt apreciate ca una dintre cele 10 probleme prioritare pentru sănătatea publică. În patologia nosocomială la etapa actuală domină infecţiile septico-purulente care constituie circa 85% (V. Prisacari, 2005). Obiectivele studiului vizează determinarea nivelului morbidității prin infecții nosocomiale septico-purulente la pacienții cu profil chirurgical în baza datelor oficiale, înregistrate la Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău. Totodată, vor fi determinate particularitățile de manifestare a procesului epidemic în funcție de unii factori de risc determinaţi pe parcursul perioadei de studiu. Materiale și metode. Studiul epidemiologic retrospectiv a fost efectuat în baza dărilor de seamă ale Centrului de Sănătate Publică din mun. Chișinău pentru anii 2004-2011. A fost analizată morbiditatea prin infecții septico-purulente nosocomiale la pacienții de profil chirurgical, înregistraţi oficial la CSP Chișinău în această perioadă. Pentru determinarea particularităților de evoluție a procesului epidemic în infecțiile septico-purulente nosocomiale, a fost aplicat studiul epidemiologic longitudional de cohortă. Rezultate obţinute. Studiul epidemiologic retrospectiv pentru anii 2004-2011 denotă o tendință de scădere a morbidităţii de la 5,6 la 1000 operați înregistrați în anul 2004 până la 2,3 la 1000 operați înregistrați în anul 2011. Este de menționat că până în prezent nivelul înregistrat al morbidității prin ISPN nu reflectă situația reală și este subapreciată datorită nediagnosticării și nedeclarării tuturor cazurilor de ISPN. Acest fapt a fost determinat și în rezultatul studiului efectuat de Prisacari V. ș. a. (2009), care reflectă situația reală evaluată prin metoda activă de determinare a ISPN înregistrate în staționarele de profil chirurgical. Studiul a demonstrat că morbiditatea reală în staţionarele chirurgicale constituie 83,16 cazuri la 1000 operaţi. Pe parcursul anului 2011, cele mai multe cazuri de ISPN au fost declarate de Institutul FP Ch. Draganiuc, constituind 25,6 la 1000 operați în comparație cu anul 2010, când au fost declarate 6,7 cazuri la 1000 operați. Este de menționat faptul că au fost înregistrate instituții care pe parcursul a 2 ani nu au declarat nici un caz de ISPN, cum ar fi Institutul Cardiologic. SCR de copii E. Coţaga pe parcursul anului 2011 nu a declarat nici un caz de ISPN. De asemenea, 7 clinici chirurgicale private din mun. Chișinău n-au declarat nici un caz de ISPN pe parcursul anului 2011. Fenomenul de dosire şi neînregistrare a IN nu contribuie la conştientizarea problemei, la constatarea pagubei economice, sociale şi morale pricinuite de IN. Majoritatea complicațiilor septico-purulente se manifestă prin plagă supurată, alcătuind 40,1% din morbiditatea generală. Totodată, au fost determinate abces postoperator (19,9%), pneumonii și bronhopneumonii (6,7%), peritonite (3,9%), flegmon (9,6%), endometrite și epididemite (6,6%), infecția osteomielitică și osteite (7,8%), meningoencefalite purulente și mediastenite (câte 1,8% fiecare) și alte infecţii (1,8%). Mai frecvent au fost determinate complicații la a 10-a zi și mai mult după intervenție – 107 cazuri (57,5%), la a 5-9-a zi – 57 (30,7%) și în primele 4 zile – 21 cazuri (11,8%). În funcție de vârstă, se constată o morbiditate mai înaltă la pacienții de vârsta activă (50-59 de ani), fapt determinat de numărul mai mare de traumatisme înregistrate la această categorie de vârstă. Concluzii. ISPN continuă să fie o problemă medico-socială prioritară pentru Republica Moldova. Fenomenul de dosire a cazurilor de ISPN duce nemijlocit la subaprecierea situației reale și, respectiv, la diminuarea eficacității măsurilor antiepidemice aplicate pentru combaterea acestor maladii.