Unele particularităţi epidemiologice ale morbidităţii prin infecţii septico-purulente nosocomiale, determinate la lăuze și nou-născuţi

Abstract

Actualitatea temei. Printre staţionarele medicale de diferit profil, maternităţile se consideră instituţii cu risc sporit de îmbolnăvire prin ISP nosocomiale. Infecţiile la gravide, lăuze și nou-născuţi constituie o parte semnificativă a infecţiilor nosocomiale (IN). Conform unor studii speciale, infecţiile nosocomiale se dezvoltă de la 10,0-18,0% până la 27,8 – 35,5% din numărul de nou-născuţi și la 6,0-9,9% din lăuze. Totodată, în Federaţia Rusă, conform datelor oficiale, frecvenţa IN la nou-născuţi (anul 2000) constituie numai 0,66% sau 6,6 la 1000 copii născuţi vii, iar conform datelor lui Исаев Н.В. (2003), nivelul morbidităţii dosite la nou-născuţi și lauze constituie respectiv 34,9 și 72,5 cazuri la 1000 pacienţi. Obiectivele studiului vizează determinarea nivelului morbidității prin infecții nosocomiale septicopurulente (INSP) înregistrate în maternități în baza datelor oficiale înregistrate la Centrul de Sănătate Publică, mun. Chișinău. Totodată, vor fi determinate particularitățile de manifestare a procesului epidemic în funcție de unii factori de risc determinați pe parcursul perioadei de studiu. Materiale și metode. Studiul epidemiologic retrospectiv a fost efectuat în baza dărilor de seamă efectuate de către Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău pentru anii 2004-2010. A fost analizată morbiditatea prin infecții septico-purulente nosocomiale, determinată în maternităţi și înregistrată oficial la CSP din Chișinău în această perioadă. Pentru determinarea particularităților de evoluție a procesului epidemic au fost aplicate studii epidemiologice tradiționale de analiză statistică. Rezultate obţinute. Dinamica multianuală a morbidităţii prin ISPN la lăuze este în continuă creștere de la 5,8 la 1000 nașteri înregistrate în anul 2004 până la 13,8 la 1000 nașteri în anul 2010. Aceeași situație este determinată și pentru nou-născuți, morbiditatea fiind în creștere de la 2,2 la 1000 nounăscuți în anul 2004 până la 4,2 la 1000 nou-născuți înregistrată în 2010. Acest fapt este determinat de ameliorarea situației la capitolul înregistrării și raportării cazurilor de ISPN. Incidența morbidității prin ISPN în maternități diferă și este direct proporțională cu principiile generale de organizare a serviciilor maternității, atitudinea și responsabilitatea diagnosticării și raportării depline a cazurilor de ISPN. Un nivel mai scăzut de înregistrare și declarare a cazurilor de ISPN este determinat în ICȘDOSMC. Astfel, din 5466 nou-născuți vii pe parcursul anului 2010 au fost raportate doar 10 cazuri de complicații nosocomiale. În Materinitatea municipală nr. 2 au fost raportate 17 cazuri la lăuze și 7 cazuri la nou-născuți, la SCM nr. 1 – 128 cazuri la lăuze și 48 la nou-născuți. ISPN mai frecvent s-au manifestat clinic prin endometrite după cezariene, constituind 41 cazuri (14,1 la 1000 operații), endometritele după naștere – 156 cazuri (10,2 la 1000 operații), supurarea plăgii după cezariană – 4 cazuri (1,4‰), infectarea plăgii perineului – 7 cazuri (2,4‰), pneumonie – 1 caz (0,006‰). La nou-născuți manifestările clinice au fost cauzate, în majoritatea cazurilor, de afecțiuni ale sistemului respirator – 16 cazuri (1,1‰), determinate de traheobronșită și pneumonie. Totodată, incidența este în scădere comparativ cu anul 2009, când incidența prin traheobronșită a constituit 1,5‰. Este de menționat faptul că a crescut morbiditatea prin pneumonii la nou-născuți – de la 0,1‰ în anul 2008 până la 1,1‰ în 2010. Omfolitele au fost înregistrate în 15 cazuri (0,5‰), conjunctivite – 12 cazuri (0,7‰), infecția tegumentelor (0,9‰) și abces posinjectabil – câte 1 caz (0,06‰). Examinarea microbiologică a conținutului ISPN la lăuze s-a efectuat în 94,8% din cazurile înregistrate, iar la nou-născuți – în 81,5% din totalul cazurilor atestate la CSP din mun. Chișinău. ISPN atât la lăuze, cât și la nou-născuți în marea majoritate a fost determinată de flora mixtă, constituind 28,3% și 33,9%, respectiv, din totalul microorganismelor decelate. Totodată, la lăuze s-a decelat în 37 cazuri (18,4%) Enterococus, în 29 cazuri (14,4%) – E.coli, etc., iar la nou-născuți o pondere mare a ISPN a fost determinată de S.aureus și S.epidermidis, constituind respectiv câte 18,8%. Concluzii. Incidenţa prin ISPN la lăuze în mun. Chișinău a avansat de la 5,8 cazuri la 1000 nașteri în 2004 până la 13,8 în anul 2010. În structura ISPN la lăuze predomină endometritele după cezariene. Morbiditatea prin ISPN la nou-născuţi a crescut de la 1,8 cazuri la 1000 nou-născuţi în 2003 până la 4.2 în 2010. În structura microbiologică a ISPN la lăuze și nou-născuţi în 2010 predomină flora mixtă – respectiv 28,3 % și 33,9 % cazuri.