Studiu epidemiologic privind respectarea cerinţelor de sterilizare a articolelor medicale în instituţiile medico-sanitare din municipiul Bălţi, R. Moldova

Abstract

Introducere. Eficacitatea sterilizării articolelor medicale este condiţionată de starea tehnică și exploatarea corectă a sterilizatoarelor, de nivelul de calificare și responsabilitatea personalului implicat în procesul sterilizării, de obţinerea informaţiei operative și veridice privind funcţionalitatea aparatajului pe tot parcursul ciclului de sterilizare. Scop: evaluarea stării tehnico-medicale a sterilizatoarelor și a respectării precauţiunilor indispensabile la exploatarea lor, întru excluderea factorului tehnologic în favorizarea procesului epidemic al infecţiilor nosocomiale. Material și metode. Au fost supuse studiului 169 de instituţii medicale și farmaceutice. Pentru aprecierea eficacităţii sterilizării s-au folosit metode calitative și cantitative: 82 colete-test, 1222 de indicatoare chimice, s-au prelevat 979 de lavaje de pe articolele sterilizate, s-au efectuat 279 de măsurări instrumentale întru verificarea parametrilor de temperatură și presiune. Rezultate. În 92 de instituţii medico-sanitare și farmaceutice se efectuează măsuri de sterilizare a articolelor medicale, care dispun de 171 de sterilizatoare, inclusiv 122 poupinele și 49 autoclave. Ponderea autoclavelor fără sistem de înregistrare autonomă a ciclului de sterilizare constituie 66,4%. În 35,5% cazuri s-a constatat nerespectarea regimului de sterilizare, inclusiv din cauza defectării sterilizatorului – 12,94%, termometrelor și manometrelor – 7%, dezermetizării camerei de sterilizare – 2,9% și 12,7% cazuri din cauza instruirii insuficiente a personalului implicat în procesul de sterilizare. Ponderea sterilizatoarelor cu durata de exploatare de peste 10 ani constituie 49,9%. Rezultatele folosirii casoletelor-test relevă că în 24,5% cazuri este depășită norma de 1-4% a umidităţii textilelor sterilizate. Schimbarea incompletă a culorii indicatoarelor chimice s-a constatat la examinarea a 12 autoclave și 23 de poupinele. Devieri ale parametrilor de temperatură (5-8º C) și ale presiunii (± 0,4 Atm) au fost constatate la 6,4% autoclave; necorespunderea cu 12,2% a diagramei ciclului de sterilizare cu diagramatip furnizată de producător, la exploatarea autoclavelor cu sistem de înregistrare automată; diminuarea cu 5-150 C a regimului de sterilizare la 180º C și a expoziţiei cu 10-15 min. în 5 instituţii (5,43%). Microorganisme patogene și condiţionat patogene au fost decelate în 1,6% probe. Concluzii. Excluderea deficienţelor ce ţin de exploatarea sterilizatoarelor deteriorate, nerespectarea valorilor de siguranţă pentru eficacitatea sterilizării, implicarea personalului insuficient instruit, neutilizarea metodelor complexe de control al calităţii sterilizării va permite transformarea măsurilor stihiinice și nedirijabile de sterilizare a articolelor medicale într-un sistem standardizat, care va asigura prevenirea infecţiilor intraspitalicești, inclusiv a celor parenterale.