Peisajul microbian în maladiile nespecifice şi rezultatele testării sensibilităţii la antibiotice

Abstract

În laboratorul microbiologic al Centrului de sănătate publică al mun. Bălţi, în perioada 2010-2012, au fost supuse cercetării microbiologice 2872 de probe de substraturi biologice, inclusiv 883 probe în anul 2010, 915 – în 2011 și 1074 – în 2012. În ultimul an de referinţă, se constată o majorare a numărului de probe prelevate de la bolnavi cu diferite maladii nespecifice, aceasta fiind determinată de actualitatea și semnificaţia examenului bacteriologic în diagnosticul corect și în aplicarea tratamentului antimicrobian. Monitoringul rezultatelor microbiologice denotă rolul diferitelor microorganisme în procesele patologice. Rolul dominant în provocarea maladiilor nespecifice le revin stafilococilor – 35%, urmaţi de enterobacterii – 32,2%, streptococi – 21,7%, levuri – 7,9% și P. Aerogenosa – 1,6%. Depistarea stafilococilor prevalează în probele eliminărilor din ochi – 67,3%, eliminărilor din vagin și de pe suprafaţa placentei – 47,2%, din puroi – 47,2%, plăgi – 45,1%, secret din faringe – 28,7%. Enterobacteriile mai frecvent au fost depistate în probele de urină – 33,4%. În ultimii ani, din probele de spută prevalează depistarea levurilor – 80%, streptococilor – 60,0% și pneumococilor – 20,0%. La toate tulpinile izolate s-a studiat rezistenţa „in vitro” la preparatele antibacteriene. Determinarea sensibilităţii tulpinilor izolate la antibiotice s-a efectuat prin metoda difuzimetrică, utilizând mediul nutritiv Muller-Hinton și rondele cu antibiotice standard. Controlul calităţii, pentru asigurarea preciziei metodei, s-a realizat prin folosirea tulpinilor de referinţă E. colli ATCC 25922, S. aureus ATCC 25923 și P. aerogenosa ATCC 27853. De menţionat că tulpinile de S. aureus, precum și enterobacteriile, în 80-90% cazuri sunt sensibile la antibioticele din grupa fluoquinolonelor (ciprofloxacină, ofloxacină, norfloxacină). Faţă de cefepime (cefazolină, cefepimă, cefoperazonă, ceftazidimă), stafilococii prezintă o sensibilitate de 58-60%, enterobacteriile – de 60-62%. La grupa aminoclicozidelor (gentamicină, amicacină, canamicină, tobramicină) stafilococii sunt sensibili în 78-80% cazuri, enterobacteriile – în 82-85%. Atât stafilococii, cât și streptococii, și P. aeroginosa manifestă o rezistenţă destul de înaltă (80-83%) la antibioticele din grupa penicilinelor.