Intervenţii ghidate sonografic - atitudini moderne

Abstract

The document represents the analysis of 301 sonographyc guided punctures to the organs or pathologic formations of the abdominal cavity with diagnostic or therapeutic purposes. This analysis revealed pathologists in diagnostic puncture and drainage in the effectiveness of therapeutic interventions.

Introducere. Perfecţionarea vertiginoasă a aparatajului sonografic, inclusiv implementarea transductoarelor performante, dotate cu posibilităţi de ghidare, permit efectuarea puncţiilor ecoghidate cu precizie extrem de înaltă și deschid noi orizonturi pentru sonografie. Această opţiune transformă sonografia din aplicaţie de diagnostic în manieră contemporană diagnostico-curativă invazivă având cu așa compartimente deja formate ca chirurgia miniinvazivă, hepatologia, histologia. Scopul studiului este estimarea aplicării în practică a acestor posibilităţi [1-5]. Material și metode Prima intervenţie miniinvazivă sub ghidaj sonografic în Republica Moldova a fost efectuată de V. Guţu în SCR la 10 februarie 1989. Pe parcursul ultimilor ani, în SCR s-au efectuat 301 intervenţii ghidate sonografic la 182 (60,5%) bărbaţi și 119 (39,5%) femei, cu vârsta cuprinsă între 16 și 87 de ani. Din numărul total de bolnavi, 238 (79%) au suportat intervenţii cu ţel de diagnosticб iar 63 (21%) – cu scop diagnostico-curativ. Am utilizat aparatele Aloka-350, Toshiba-50, Siemens-400 cu diverse probe și ace (14- 22 GA). Metoda de punctare a fost cea „de mână liberă”, metoda secundă și utilizarea transductorului specializat. Toate intervenţiile s-au efectuat sub anestezie locală, cu o medicaţie intramusculară. Rezultate și discuţii Caracterul intervenţiilor miniinvazive de diagnostic și curative au determinat divizarea pacienţilor în IV grupe: I. 209 (69,4%) bolnavi cu hepatită cronică, ciroză hepatică sau formaţiuni de volum (diverse) ale ficatului. Scopul intervenţiei a fost colectarea materialului pentru examinare morfologică ulterioară, pentru confirmarea diagnosticului preventiv. În 203 (97,1%) cazuri materialul prelevat a fost suficient pentru examinarea morfologică. II. 29 (9,6%) de pacienţi cu icter obstructiv, pentru determinarea caracterului blocului. La acest lot puncţiile au purtat caracter diagnostico-curativ și au inclus injectarea substanţei de contrast în arborele biliar, urmată de drenare transcutantranshepatică. Rata reușitei este de 66,7% (23) și este direct proporţională cu acumularea experienţei. III. 17 (5,6%) pacienţi complicaţi, cu procese supurative postoperatorii la cavitatea abdominală, abcese hepatice. La toţi 17 abcesele și procesele supurative au evoluat pozitiv și nu au necesitat reintervenţii tradiţionale. IV. 46 (15,2%) de bolnavi cu formaţiuni lichidiene: chisturi hepatice – 7, pancreatice – 15, renale – 20,ovariene – 4. 42 (91,3%) dintre ele au fost drenate, cu prelucrarea ulterioară cu antiseptice – (etanol pur 99,5%), preparate de iod până la epitelizare completă. În 4 cazuri ne-am limitat numai la aspiraţia conţinutului. Concluzii Puncţiile ţintite sonografic pe bună dreptate sunt metoda de elecţie în cazurile unui diagnostic dificil al patologiilor organelor parenchimatoase, inclusiv formaţuini de volum. Drenarea formaţiunilor lichidiene sau colecţiilor supurative vine ca o alternativă a metodelor masiv invazive și poate fi propusă în tratamentul acestor categorii de pacienţi.