Calitatea vieţii pacienţilor cu spondiloartrită anchilozantă cu dereglări oculare

Abstract

Summary. Interrelation between disease severity index with the quality of life of patients with spondiloartrită spondylitis (AS) that involve alterations eye.

Scopul lucrării: a determina interelaţia indicilor severităţii maladiei cu calitatea vieţii pacienţilor cu spondiloartrită anchilozantă (SA) ce implica alterări oculare. Material şi metode. În studiul clinic au fost incluşi 72 de pacienţi cu diagnosticul cert de spondiloartrită anchilozantă conform criteriilor Amor şi New York, modificate în 1984. Pacienţii au fost selectaţi în SCM „Sfânta Treime”, la Catedra „Medicină Internă”, FR şi SC nr. 1, secţia „Reumatologie” în perioada 2007-2009. Lotul de studiu (1A) a fost format din 52 de pacienţi cu afectare oculară în cadrul SA, lotul de control (1B ) – 20 de bolnavi cu diagnosticul de spondilită anchilozantă fără afectare oculară. Pacienţii incluşi în studiu au fost supuşi cercetărilor clinice privind sindromul articular şi cel extraarticular, care au inclus: numărul articulaţiilor tumefiate; numărul articulaţiilor dureroase; evaluarea severităţii bolii – indicii BASDAI, BASFI şi BASRI; examenul oftalmologic. Au fost efectuate cercetări paraclinice: teste biologice – hemoglobina, VSH, PCR, Ag HLA-B27; examen radiologic al articulaţiilor afectate; examen funcţional USG, ECHOCG, ECG, spirometria. Calitatea vieţii a fost evaluată conform chestionarului „SF-36”. Datele obţinute au fost supuse analizei statistice. Rezultate. Conform datelor obţinute radiologic a fost apreciată severiatatea bolii, folosind scorul BASRI, care a fost mai pronunţat în grupul 1A de studiu – 8,96±2,14, comparativ cu 7,4±1,39 la pacienţii din grupul 1B, cu diferenţă statistic concludentă (p<0,01). Un alt indice al severităţii spondilitei anchilozante este dizabilitatea funcţională, evaluată prin calcularea indexului BASFI. Calcularea acestui indice nu a relevat diferenţe statistic semnificative între grupurile de studiu (p>0,05), dar am observat predominarea unui scor mai înalt la pacienţii cu SA cu manifestări oculare (BASFI – 6,87±2,27/6,15±2,02; p>0,05). Un alt factor care determină severitatea SA este activitatea maladiei. Activitatea SA a fost evaluată calculând indicele BASDAI şi a fost completat prin aprecierea markerilor de fază acută – PCR, VSH, SVA şi redoarea matinală. Deşi diferenţe statistice ale valorilor medii ale indicilor BASFI şi BASDAI între grupuri nu au fost stabilite, totuşi, la pacienţii cu SA şi manifestări oculare am observat valori medii mai înalte ale acestor indici (p>0,05). Prezintă interes valorile medii ale VSH – 28,07±4,46/21,95±3,14 (p<0,05), PCR – 1,69±1,1/1,08±0,63 (p<0,05), SVA – 7,32±1,51/6,55±1,23 (p<0,05) şi ale redorii matinale – 40,32±13,36/28,75±6,34 (p<0,05), care demonstrează o activitate înaltă a spondilitei anchilozante la pacienţii cu afectări oculare. Concluzii. În baza interrelaţiei unor indici clinici şi paraclinici cu calitatea vieţii pacienţilor, am supus analizei corelaţionale Pearson parametrii: vârsta, durerea (SVA), redoarea matinală, indicii BASFI, BASDAI, BASRI şi indicele articular SA, pentru a evidenţia influenţa acestora asupra calităţii vieţii, atestate prin „SF-36”. Astfel, valoarea dizabilităţii funcţionale „SF-36” a evidenţiat o corelare indirectă medie cu vârsta r=-0,321, durerea r =-0,488, redoarea matinală r=-0,379, indicele BASDAI r =-0,566, indicele BASRI r=-0,438, indicele articular SA r=-0,611 şi o corelare indirectă puternică cu indicele BASFI r=-0,714. Folosind analiza de regresie multiplă, am determinat că din toţi indicii studiaţi cea mai mare influenţă asupra dizabilităţii funcţionale, determinate prin „SF-36”, o au indicii: BASFI şi MASES, cu un coeficient de determinaţie R² = 0,581. O corelare directă medie a fost stabilită între calitatea vieţii FF cu vârsta de r = 0,517, durerea – r = 0,439, redoarea matinală – r = 0,623, indicele BASRI – r = 0,624 şi o corelare directă puternică cu indicele BASFI – r=0,782, indicele BASDAI – r=0,723 şi indicele articular SA – r=0,762.