DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Rotaru, Larisa | |
dc.contributor.author | Groppa, Liliana | |
dc.contributor.author | Chiaburu, Lealea | |
dc.contributor.author | Agachi, Svetlana | |
dc.contributor.author | Pascal, Rodica | |
dc.date.accessioned | 2021-03-01T08:08:45Z | |
dc.date.available | 2021-03-01T08:08:45Z | |
dc.date.issued | 2011 | |
dc.identifier.citation | ROTARU, Larisa, GROPPA, Liliana, CHIABURU, Lealea, et al. Nefropatia uratică la pacienţii cu gută. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2011, nr. 2(2), pp. 46-47. ISSN 1729-8687. | ro |
dc.identifier.issn | 1729-8687 | |
dc.identifier.uri | http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/cm2_2_2011.pdf | |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/15956 | |
dc.description | Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova | en_US |
dc.description.abstract | Summary. Study of peculiarities of nephropathy in
patients with gout out. | en_US |
dc.description.abstract | Scopul lucrării: studierea particularităţilor nefropatiei
uratice la pacienţii cu gută.
Material şi metode. În studiu au fost incluşi
245 de pacienţi cu gută (după criteriile Wallace et
al., 1977), dintre care doar 15 au fost de sex feminin.
Gută cronică intermitentă au avut 29 (11,8%) de
persoane cu acces gutos primar şi 42 (17,1%) cu accese
repetate. Gută cronică tofacee – 174 (71%) de
pacienţi. Vârsta medie a bolnavilor a fost de 42,5 ±
0,89 ani. Maladia a durat până la 5 ani la 54 pacienţi (22%), între 5 şi 10 ani – la 87 (35,5%), între 10 şi 15
ani – la 63 pacienţi (25,7%) şi maladie cu o vechime
mai mult de 15 ani aveau 41 de persoane (16,7%).
Primul atac de gută a fost înregistrat la 4 pacienţi
ceea ce constituie 1,6% din numărul total de pacienţi
incluşi în studiu. Pe parcursul ultimului an persoanele
studiate au primit următoarele remedii: uricodepresive
(allopurinol) – 186 (76%) pacienţi; în acutizarea
bolii: AINS – 100% bolnavi, colhicina – 112 (45,7%),
glucocorticosteroizi – 90 (36,7%) pacienţi. Bolnavii au
fost examinaţi clinic şi paraclinic complex (inclusiv
probele funcţionale renale şi pierderea nictemirală
a proteinelor).
Rezultate. Din analiza a 245 de pacienţi cu
gută a reieşit că 189 (77,1%) aveau nefropatie, dintre
care 100% erau cu gută cronică tofacee. Urmărirea
clearance-ului la aceşti bolnavi ne-a demonstrat
că bolile care afectează rinichiul, asociate în mod
obişnuit gutei, au cel mai important impact asupra
funcţiei renale la gutoşi.
Concluzii. Studiul funcţiei renale, care vizează
şi modificările hemodinamice locale, a dus la confirmarea
faptului că hiperuricemia în sine nu afectează
funcţia renală la gutoşi. În schimb, bolile cardiovasculare
asociate (în special hipertensiunea arterială
şi ateroscleroza coronariană, prezumabil asociată
cu scleroza arterelor renale), bolile renale intrinseci
survenind independent de gută, factorii degenerativi
corelaţi vârstei şi durata evoluţiei gutei (care este, de
fapt, şi ea un factor legat de vârstă şi de durata nefropatiei)
se corelează pozitiv cu existenţa suferinţei
renale şi cu scăderea funcţiei rinichiului la gutoşi. | ro |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.publisher | Asociația Obștească ”Economie, Management și Psihologie în Medicină” din Republica Moldova | en_US |
dc.relation.ispartof | Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină: Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova | en_US |
dc.title | Nefropatia uratică la pacienţii cu gută | ro |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 2 (2) / 2011
|