DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Hortolomei, Valerian | |
dc.date.accessioned | 2021-03-02T12:22:48Z | |
dc.date.available | 2021-03-02T12:22:48Z | |
dc.date.issued | 2011 | |
dc.identifier.citation | HORTOLOMEI, Valerian. Evoluţia ulcerului duodenal cu hipotensiune arterială. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2011, nr. 2(2), p. 76. ISSN 1729-8687. | en_US |
dc.identifier.issn | 1729-8687 | |
dc.identifier.uri | http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/cm2_2_2011.pdf | |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/15993 | |
dc.description | Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova | en_US |
dc.description.abstract | Summary. Arterial hypotension has negativ influence
on the evolution of duodenum ulcer. This pacients more
sensible to algic syndrome, secretion and acid production
with prolongation of cicatrization that normotensive
pacients. Arterial hypotension disease needs on the
accesor treatment with hypertensive medicines. | en_US |
dc.description.abstract | Actualitate. Ulcerul gastroduodenal este o
patologie psihisomatică clasică care, de rând cu
afecţiunile locale gastrointestinale şi dereglările dispeptice,
este însoţit de simptome astenoneurotice,
depresive, vegetative (macro- şi microcirculatorii),
cardialgie cu tendinţă spre bradicardie şi hipotensiune
arterială (25-30%).
Scopul lucrării: de studiat manifestările clinice
şi evolutive ale ulcerului duodenal (UD) la bolnavii
cu hipotensiune arterială (hTA)
Material şi metode. Au fost examinaţi 60 de
bolnavi cu UD: lotul 1 – 40 cu hTA (100/60 mm Hg şi
mai joasă) şi lotul II (de referinţă) – 20 bolnavi cu UD
şi tensiune arterială normală.Rezultate. Am constatat că sindromul algic
şi dispepsia (greţuri, vome, eructaţii acide, pirozis)
sunt mai frecvente şi mai intense în lotul I decât în
lotul II. Cefaleea, vertijurile, cardialgia, simptomele
asteno-neurotice, bradicardia, tulburările de somn,
de asemenea, sunt mai dese în lotul I, comparativ
cu lotul II, corespunzător: 93,7% şi 10,5%; 87,0% şi
2,5%; 55,0% şi 15,0%; 70,0% şi 17,5%; 90,0% şi 2,5%;
90,0% şi 30% bolnavi. Am depistat şi dereglările
funcţiilor secretorii şi acidofere gastrice în ambele
loturi, însă mai intensive în lotul 1, comparativ cu
lotul II. Tratamentul antiulceros cu antibacteriene,
antacide, sedative, serative, cu proceduri fizioterapeutice
a fost mai eficient în lotul II, soldându-se
cu cicatrizarea ulcerelor şi normalizarea funcţiilor
stomacale mai rapide (în medie cu 9,2±1,0 zile),
comparativ cu lotul I (în care a persistat şi hipotensiunea
arterială).
Concluzie. Hipotensiunea arterială se reflectă
negativ asupra evoluţiei ulcerului duodenal şi este
necesar un tratament suplimentar cu preparate
hipertensoare. | en_US |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.publisher | Asociația Obștească ”Economie, Management și Psihologie în Medicină” din Republica Moldova | en_US |
dc.relation.ispartof | Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină: Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova | en_US |
dc.title | Evoluţia ulcerului duodenal cu hipotensiune arterială | en_US |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 2 (2) / 2011
|