DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Gorbunov, Galina | - |
dc.date.accessioned | 2021-05-30T09:31:24Z | - |
dc.date.available | 2021-05-30T09:31:24Z | - |
dc.date.issued | 2016 | - |
dc.identifier.citation | GORBUNOV, Galina. Impactul migraţiei asupra sanătăţii copiilor. In: Buletin de perinatologie. 2016, nr. 3(71), pp. 67-68. ISSN 1810-5289. | en_US |
dc.identifier.issn | 1810-5289 | - |
dc.identifier.uri | https://www.mama-copilul.md/images/buletin-perinatologic/BP_2016/3_2016.pdf | - |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/17139 | - |
dc.description | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testimiţanu”, Departamentul Pediatrie | en_US |
dc.description.abstract | Relevanţa subiectului: Republica Moldova se află în topul ţărilor afectate de procesele migraţionale. Numărul de persoane
plecate este de ~ 933,1 mii cetăţeni (G.Costandachi.2016).
În migraţia provizorie în scop de muncă sunt antrenate circa 25% din populaţia economic activă a ţării. Efectele pozitive şi
cele negative ale migraţiei sunt resimţite de migranţi, inclusiv şi de populaţia neimplicată în procesele migraţionale, cum ar fi
copiii migranţilor.
Actualmente, se solicită noi abordări de politici şi practici sociale pentru diminuarea efectelor negative ale fenomenului dat
şi amplificarea efectelor pozitive ale migraţiei.
Metode de cercetare utilizate: A fost supus analizei un număr mare de studii naţionale/internaţionale existente privind
problemele medico-sociale ale copiilor afectaţi de migraţie, în vederea determinării amplorii fenomenului studiat.
Rezultate: La data de 01.04.2014 din numărul total de copii de vârstă şcolară (7-18 ani), circa 135 mii copii erau fără supravegherea părinţilor, dintre aceştia circa 66% sunt copii care au un părinte plecat, iar în cazul a 34% dintre ei, atât mama, cât
şi tatăl sunt la muncă peste hotare. În anul 2015, au fost luaţi la evidenţă 4172 copii rămaşi fără îngrijire părintească (MMPSF,
2015). Dintre aceştia, aproape fiecare al treilea copil are vârsta cuprinsă între 11-15 ani (29,2%).
Privarea de grija părintească este considerată ca un factor de risc pentru starea de sănătate a copiilor.
Concluzii: Se impune elaborarea unui sistem naţional de evidenţă a copiilor afectaţi de migraţie şi a actelor normative sau
strategiilor pentru protecţia copiilor afectaţi de migraţie. Se simte necesitatea abordarii metodice specializate de informare a acestor copii. despre riscurile pentru sănătate, legate de utilizarea alcoolului, tutunului, despre alimentaţia nesănătoasă şi, în special,
despre bolile sistemului reproductiv şi sarcinile premature. Dintre alte măsuri vom enumera: introducerea obligatorie a sistemului
de tutelă pentru copiii ai căror părinţi se află peste hotarele ţării, pentru a evita apariţia unor impedimente de ordin legal în acordarea asistenţei medicale necesare; dezvoltarea, la nivel de comunitate, a unor centre de zi multifuncţionale interdisciplinare care
să includă servicii de informare, consiliere, educare a deprinderilor de viaţă, servicii de sănătate prietenoase copiilor. | en_US |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.publisher | Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului | en_US |
dc.relation.ispartof | Buletin de perinatologie | en_US |
dc.subject | migraţie | en_US |
dc.subject | copil | en_US |
dc.subject | sănătate | en_US |
dc.subject | tutelă | en_US |
dc.title | Impactul migraţiei asupra sanătăţii copiilor | en_US |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | Buletin de Perinatologie Nr. 3(71) 2016
|