USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/17223
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorRotaru, V.-
dc.date.accessioned2021-06-02T06:32:22Z-
dc.date.available2021-06-02T06:32:22Z-
dc.date.issued2013-
dc.identifier.citationROTARU, V. Factorii de risc ce contribuie la apariţia malformaţiilor renourinare la copil. In: Buletin de perinatologie. 2013, nr. 2-3(58-59), p. 218-219. ISSN 1810-5289.en_US
dc.identifier.issn1810-5289-
dc.identifier.urihttps://www.mama-copilul.md/images/buletin-perinatologic/BP_2013/2_2013.pdf-
dc.identifier.urihttp://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/17223-
dc.descriptionIMSP, Institutul Mamei şi Copiluluien_US
dc.description.abstractIntroduction: Amongst all of the analyzed factors for urinary tract anomalies development in children the highest risk correlated with genetic factors followed by administration of pharmacological drugs in pregnancy. The next factor was shown to be maternal smoking. The fourth risk factor was maternal age beyond 35 years at delivery time and for women who were alcohol-consuming during pregnancy the risk reached the level of 3,35. All other studied risk factors were found to have no influence on the development of fetal.en_US
dc.description.abstractObiective: Determinarea factorilor de risc ce contribuie la apariţia malformaţiilor renourinare la copii. Material şi metode: În total au fost supuse cercetării 500 de femei cu sarcină de peste 18 săptămâni. Din numărul total de femei, la 148 (29,6%) s-au determinat schimbări patologice intrauterine ale sistemului reno-urinar la făt, inclusiv mărirea bazinetului peste 5 mm, ceea ce ne-a permis să suspectăm o eventuală dezvoltare a malformaţiei congenitale, şi anume prezenţa unei pieloectazii sau a hidronefrozei. Analiza factorilor s-a efectuat pe zone geografi ce (Nord, Centru, Sud), medii de rezidenţă (urban, rural), naţionalitate, nivelul de educaţie, categorii socio-profesionale, grupe de vârstă şi în funcţie de activitatea de muncă a femeilor ce erau în aşteptarea unui copil, ţinând cont de condiţiile reformelor social-economice. Vârsta medie a femeilor intervievate a fost de 27,47±0,8 ani. Rezultate: În structura femeilor-mame (15-54 ani) cuprinse în studiu, ponderea maximă de 39,2% îi revine vârstei de 25-29 ani, iar cea minimă vârstei de peste 50 de ani (0,4%), de fapt fiind numai 2 femei din această grupă de vârstă. Un număr relativ mic, de 1,2%, l-au costituit femeile din grupa de vârstă de 45-49 de ani. Riscul atribuabil era egal cu 3,47, cifră mai mare ca 1, ceea ce ne demonstrează că vârsta mamei la care este prezentă sarcina influenţează asupra dezvoltării sistemului renal al fătului, iar pentru femeile în vârstă de peste 35 de ani riscul de a avea un făt cu anomalie renourinară creşte şi cu cât vârsta mamei este mai mare, cu atât este mai mare şi acest risc. După criteriul mediu de reşedinţă ponderea mai mare revenit femeilor de la sate, cu 53,8% şi 46,2%, valoarea riscului atribuabil fi ind de 1,02 şi valoarea medie a lui OR = 1,001,în funcţie de zona economico-geografi că a republicii. S-a calculat riscul atribuabil pentru factorii căsătorie şi concubinaj, care s-a dovedit a fi egal cu 1,003. La examinarea statutului ginecologic al femeilor am constatat că în medie la o femeie revin câte 3,38±0,14 gravidităţi, 2,8±0,12 naşteri, 0,48±0,08 avorturi artificiale şi 0,15±0,06 avorturi spontane. Calcularea riscului atribuabil pentru factorul presupus de risc – aplicarea tratamentului necontrolat, a demonstrat o valoare a riscului egală cu 4,24, indice superior a alcoolismului (p<0,05) şi inferior a fumatului în timpul sarcinii (p<0,01). Un risc atribuabil de 25,6 denotă o puternică acţiune a antecedentelor eredocolaterale asupra dezvoltării anomaliei nefrourinare la copil. Riscul dezvoltării malformaţiei este mult mai mare în cazul administrării acestor preparate în prima perioadă a sarcinii – 15,6 şi mai mic pentru a doua perioadă – 7,5. Concluzii: Dintre toţi factorii analizaţi, cel mai mare risc l-a demonstrat factorul genetic, urmat de administrarea necontrolată a medicamentelor. Pe locul trei după gravitatea riscului este fumatul în timpul sarcinii. Locul patru cu îl ocupă vârsta mamei la naştere peste de 35 de ani, iar pentru femeile ce consumă săptămânal alcool în timpul sarcinii riscul de a avea un făt cu patologie renourinară este de 3,35. Toţi ceilalţi factori de risc studiaţi de noi s-au dovedit a nu avea infl uenţă asupra dezvoltării malformaţiei nefro-urinare la viitorul copil.en_US
dc.language.isoroen_US
dc.publisherInstituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copiluluien_US
dc.relation.ispartofBuletin de perinatologie: Congresul V al Federaţiei Pediatrilor Ţărilor CSI şi Congresul VI al Pediatrilor şi Neonatologilor din Republica Moldova, 22-24 mai 2013, Chișinău, Republica Moldovaen_US
dc.titleFactorii de risc ce contribuie la apariţia malformaţiilor renourinare la copilen_US
dc.title.alternativeRisk factors associated with childhood urinary tract malformations developmenten_US
dc.typeOtheren_US
Appears in Collections:Buletin de Perinatologie Nr. 2-3(58-59) 2013

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
FACTORII_DE_RISC_CE_CONTRIBUIE_LA_APARITIA_MALFORMATIILOR_RENOURINARE_LA_COPIL.pdf242.3 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback