|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Buletin de Perinatologie
- Buletin de Perinatologie 2018
- Buletin de Perinatologie Nr. 3(79) 2018 supliment
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/17592
Title: | Diagnosticul antenatal al ageneziei de Corp Calos |
Authors: | Moșin, Veaceslav Jr. Bejan, Feodosie Certan-Bejan, Rodica |
Keywords: | agenezia Corpului Calos;diagnostic ultrasonografic prenatal |
Issue Date: | 2018 |
Publisher: | Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului |
Citation: | MOŞIN, Veaceslav Jr., BEJAN, Feodosie, CERTAN-BEJAN, Rodica. Diagnosticul antenatal al ageneziei de Corp Calos. In: Buletin de perinatologie. 2018, nr. 3(79) (supliment), p. 42. ISSN 1810-5289. |
Abstract: | Introducere: Corpul Calos este foarte important pentru dezvoltarea funcţională şi structurală a creierului, iar lipsa acestuia având repercusiuni grave asupra dezvoltării ulterioare a copilului. Conform Fundaţiei de Medicină Fetală (Londra), este cea mai frecventă malformaţie cerebrală, fiind parte componentă a peste 250 de sindroame genetice, iar incidenţa constituie 1:300 nou-născuţi (pentru comparaţie, incidenţa sindromului Down constituie 1:600). În circa 80% cazuri se atestă manifestări neurologice severe.
Conţinut: Prezentarea accentuează importanţa diagnosticului imagistic prenatal în stabilirea Ageneziei Corpului Calos. Sunt discutate posibilităţile şi limitele radiologiei în diagnosticul prenatal, mai multă atenţie este acordată ecografiei. Investigarea prin rezonanţă magnetică permite o acurateţe mai bună în aprecierea structurilor cerebrale şi poate fi utilizată prenatal, însă posedă unele dezavantaje. Tomografia computerizată oferă posibilitatea de a stabili diagnosticul, dar din cauza radiaţiei ionizante nu poate fi indicată prenatal. Sunt prezentate ilustraţii şi imagini obţinute în cadrul Centrului Medical Repromed.
Concluzii: Agenezia de Corp Calos impune o conlucrare dintre mai multe specialităţi, având în vedere asocierea cu o multitudine de anomalii, iar în cazul diagnosticării acesteia este nevoie de examinat minuţios toate organele şi sistemele. Protocolul examenului ecografic din al doilea trimestru trebuie să includă şi evaluarea cavităţii septului pelucid. Imagistica este de neconceput în stabilirea acestei malformaţii, vârsta gestaţională optimală fiind 20-22 săptămâni amenoree. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Buletin de perinatologie: Al VI-lea Congres Național de Obstetrică și Ginecologie cu participare internațională, 13-15 septembrie 2018, Chișinău, Republica Moldova |
URI: | https://mama-copilul.md/images/buletin-perinatologic/BP_2018/3_2018_supliment.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/17592 |
ISSN: | 1810-5289 |
Appears in Collections: | Buletin de Perinatologie Nr. 3(79) 2018 supliment
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|