Rolul stresului în inducerea sau menţinerea bolilor inflamatorii intestinale la copii

Abstract

Actualitate. Mecanismele psihoneuroimmunologice în patogeneza bolilor inflamatorii intestinale constituie un domeniu nou de cercetare, şi anume psihoneuroimmunologia. Indiferent de mecanismele neuroimunologice implicate în debutul şi recidivarea frecventă al maladiilor inflamatorii intestinale, măsurile de prevenţie ale stresului ameliorează simptomatologia, reduce activitatea patologiei de bază şi ameliorează calitatea vieţii. Scopul studiului a fost evaluarea stării psihoemoţionale asupra evoluţiei bolilor infl amatorii intestinale la copii. Material şi metode. Studiul a fost prospectiv şi a inclus pacienţii cu diagnosticul de colită ulceroasă sau boala Crohn, internaţi în secţia gastroenterologie, Institutului Mamei şi Copilului, în perioada anilor 2010–2012. În acest termen copii au fost evaluaţi periodic de psihoerapeut, prin convorbiri, desene, teste, remarcîndu-se impactul stresului asupra copiilor cu recidive, iar dereglările de personalitate au fost evaluate conform criteriilor Asociaţiei Americane de Psihiatrie, 1994. Rezultate. La studiu au participat 41 copii, cu colită ulceroasă 36 (87,8%) copii şi boala Crohn 5 (12,2%) copii, cu vîrsta cuprinsă între 4 luni şi 17 ani. În rezultatul evaluării psihoterapeutice 16 (39,02%) copii, dintre care 5 (31,25%) copii de vîrstă preşcolară şi 11 (68,75%) adolescenţi, au fost diagnosticaţi cu dereglări de personalitate. La adolescenţi au fost remarcate tulburări de anxietate: tulburare de panică 4 (36,4%) copii, tulburarea obsesiv-compulsivă 7 (63,7%) copii, dintre care la 3 (27,3%) adolescenţi fi ind asociată cu fobia de cancer, iar la copii preşcolari 31,25% au fost exprimate prin nelinişte, iritabilitate, tensiune musculară, tulburări de concentrare. Concluzii. Impactul stresului asupra pacienţilor cu boli infl amatorii intestinale, este irevocabil, 1/3 din aceştia necesitînd suport psihologic, pentru inducerea sau menţinerea remesiei şi ameliorarea calităţii vieţii, iar studierea mecanismelor psihoneuroimmunologice în patogeneza bolilor inflamatorii intestinale ar permite o conduită terapeutică mai eficientă.