DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Tihai, Olga | - |
dc.contributor.author | Hadjiu, Svetlana | - |
dc.contributor.author | Barbova, Natalia | - |
dc.contributor.author | Egorov, Vladimir | - |
dc.contributor.author | Revenco, Ninel | - |
dc.date.accessioned | 2021-12-02T13:39:00Z | - |
dc.date.available | 2021-12-02T13:39:00Z | - |
dc.date.issued | 2021 | - |
dc.identifier.citation | TIHAI, Olga, HADJIU, Svetlana, BARBOVA, Natalia, et al. Postnatal diagnosis of congenital brain malformation in children = Diagnosticul postnatal al malformaţiilor congenitale cerebrale la copii. In: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: abstract book. Chișinău: [s. n.], 2021, p. 362. ISBN 978-9975-82-223-7. | en_US |
dc.identifier.isbn | 978-9975-82-223-7 | - |
dc.identifier.uri | https://conferinta.usmf.md/wp-content/uploads/ABSTRACT-BOOK-Culegere-de-rezumate_21_10.pdf | - |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/19065 | - |
dc.description | Department of Molecular Biology and Human Genetics, Paediatrics Department,
Nicolae Testemitanu SUMPh | en_US |
dc.description.abstract | Background. Early diagnosis of congenital brain malformations (CBM) in children represents one of
the modern medical priorities in particular in medical genetics and neuropaediatrics. In the Republic of
Moldova CBM consists of about 25% among all CM in children , taking the fourth place after heart CM.
Objective of the study. The purpose of this work is to highlight the role of congenital malformations
monitoring in the Republic of Moldovain postnatal diagnosis in children with CBM. Material and
Methods. During the investigation process, there was a medical genetic consultation which was done
with the purpose of examining the group of 457 children within the pediatric age with the suspicion to
CBM , they were referred to CSRGM examination in the Institute of Mother and Child during the period
of 2018-2021. Among all of them , 64 children were diagnosed with CBM. Results. Clinical genetic
examination and interpretation of paraclinical and imagistics results allowed to diagnose CBM in 64
cases. It was established that the most frequently diagnosed CBM was hydrocephalus in 15 cases
(23,4%) followed by anencephaly — 3 cases (4,7%). Among the other CBM the most frequent were:
isolated spina bifida — 6 cases (9,4%), microcephaly — 7 cases (10,9%), agenesis of the isolated corpus
callosum- 8 cases, cerebral abnormalities — 7 cases (10,9%), ventricularmegaly — 11 cases (17,2%),
segmental brain aplasia — 3 cases (4,7%). Through citogenetic methods were diagnosed diverse
sindromes of numerous and structural cromozomes in 21 cases (32,8%). Conclusion. Medical genetic
consultation represents an efficient method of postnatal diagnosis of congenital brain malformations in
children of pediatric age. | en_US |
dc.description.abstract | Introducere. Diagnosticul precoce al malformațiilor congenitale cerebrale (MCC) la copii reprezintă
una dintre prioritățile medicinei contemporane, în special ale geneticii medicale și ale neuropediatriei.
În Republica Moldova MCC constituie circa 25% dintre toate MC la copii, plasându-se pe poziția a
patra. Scopul lucrării. Evidenţierea rolului monitoring-ului malformațiilor congenitale din RM în
diagnosticul postnatal al copiilor cu risc de MCC. Material și metode. În procesul investigaţiei s-a
recurs la consultul medico-genetic, care a avut drept scop identificarea grupului-ţintă – 457 copii de
vârstă pediatrică cu suspecție la MCC, trimiși spre examinare în CSRGM din cadrul Institutului Mamei
şi Copilului, în perioada anilor 2018-2021. Dintre aceștia, 64 de copii au fost diagnosticați cu MCC.
Diagnosticul postnatal citogenetic – cariotiparea. Rezultate. Examinarea clinico-genetică și
interpretarea rezultatelor paraclinice și imagistice au permis diagnosticarea MCC în 64 de cazuri. S-a
constatat că cea mai frecventă MCC diagnosticată a fost hidrocefalia – 15 cazuri (23.4%), urmată de
anencefalia – 3 de cazuri (4.7%). Dintre alte MCC, cele mai frecvente: spina bifida izolată - 6 cazuri
(9.4%), microcefalia – 7 cazuri (10.9%), agenezia corpului calos izolat – 8 cazuri (12.2%), encefalocele
– 4 cazuri, anomalii cerebelare – 7 cazuri (10.9%), ventriculomegalie - 11 cazuri (17.2%), aplazii
cerebelare segmentare – 3 cazuri (4.7%). Prin metode citogenetice s-au diagnosticat, în 21 cazuri
(32.8%), diverse sindroame cromozomiale. Concluzii. Consultul medico-genetic reprezintă o metodă
eficientă de diagnostic postnatal al malformaţiilor congenitale cerebrale, la copiii de vârstă pediatrică. | en_US |
dc.publisher | Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova | en_US |
dc.subject | diagnosis | en_US |
dc.subject | postnatal | en_US |
dc.subject | congenital brain malformations | en_US |
dc.subject | children | en_US |
dc.title | Postnatal diagnosis of congenital brain malformation in children | en_US |
dc.title.alternative | Diagnosticul postnatal al malformaţiilor congenitale cerebrale la copii | en_US |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Abstract book
|