Expunerea populației Republicii Moldova la mercur și posibilitățile de reducere a riscului pentru sănătate: Teză de doctor în științe medicale: 331.02 - Igiena

Abstract

Actualitatea și importanța temei Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirma că expunerea la mercur (Hg), chiar și în cantități foarte mici, poate cauza efecte severe asupra sănătății populației sau afecta dezvoltarea fătului chiar din perioada intrauterină urmare a expunerii mamei în perioada gravidității. Mercurul are efecte nocive asupra sistemului nervos, digestiv, cardiovascular și imun. Astfel, OMS la inclus în lista celor 10 substanțe chimice periculoase prioritare [237]. În raportul ’’Profilul Național privind managementul durabil al substanțelor chimice’’, 2008, se remarca că problema Hg este o prioritate de gradul 1 la nivel național, cu un nivel înalt de îngrijorare cât și lipsa datelor statistice coerente și complexe [6]. Ulterior în 2012 afirmațiile au fost reconfirmate printr-un alt raport național amplu [199]. În Republica Moldova (RM) până la moment nu au fost efectuate studii științifice complexe privind răspândirea Hg în mediul ambiant și în alimente cu estimarea expunerii populației la mercur și compușii acestuia [211]. Există unele studii în literatura științifică de specialitate, însă acestea sunt axate doar pe estimarea impactului ecologic, evaluarea nivelului de poluare a componentelor de mediu (apă, aer, sol), inventariere. În perioada 2014-2017, în RM au fost identificate, caracterizate sursele și emisiile de mercur la scală națională. S-a dovedit prezența diverselor surse de poluare cu Hg în special grupa produselor de consum cu utilizarea intenționată a Hg – 411,83 kg Hg/an (42,4%) din totalul emisiilor de 972,12 kg Hg/an [207]. Prin Convenția de la Minamata (CM) părțile semnatare recunosc că Hg este o substanță chimică cu efecte îngrijorătoare la nivel mondial datorită transportului transfrontalier, persistenței în mediu odată introdus antropic, capacității de a se bioacumula în ecosisteme având un impact negativ asupra sănătății mediului. S-au conștientizat și riscurile majore asupra sănătății populației, în special în țările slab dezvoltate, urmare a expunerii populației vulnerabile la mercur (femeilor, copiilor) şi, odată cu ei, a generațiilor următoare. Articolele 16, 19 din CM prevăd expres antrenarea autorităților de sănătate la informarea, conștientizarea și educarea publicului privind riscul Hg pentru sănătatea lor, inclusiv în monitorizarea nivelurilor de mercur în apă, aer, sol, produse alimentare cât și biomonitoringul grupurilor vulnerabile [137]. Din aceste considerente, necesitatea cercetării acestei probleme este foarte actuală şi de o importanță majoră pentru sănătatea publică [210, 211, 257]. Problema expunerii populației la toate sursele de Hg cu evaluarea riscului pentru sănătatea umană este oportună şi necesită o permanentă monitorizare [257]. Conform celor menționate, rămâne vitală atât cunoașterea nivelului de Hg în componentele de mediu, cât și concentrația acestuia în organismul uman cu ajustarea măsurilor de supraveghere şi răspuns la situația din țară. Scopul lucrării: Evaluarea expunerii populației Republicii Moldova la mercur pentru 8 elaborarea măsurilor de prevenție adecvate gradului de risc determinat. Reieșind din scopul care a fost trasat sau sistematizat următoarele obiective: 1. Stabilirea potențialelor surse de poluare cu mercur. 2. Determinarea și analiza concentrației mercurului în speciile de pești, crustacee și moluște (PCM) mai frecvent consumate. 3. Estimarea și analiza concentrației mercurului în aer, apă și sol. 4. Evaluarea riscului de expunere la mercur a populației cu elaborarea măsurilor de prevenție adecvate gradului de risc determinat. Metodologia generală a cercetării științifice. S-a efectuat un studiu descriptiv ecologic pentru a aprecia și estima impactul mercurului (forma metalică, metil mercur) asupra sănătății populației din RM cu respectarea rigorilor științifice, principiilor etice de cercetare instituționale, naționale și internaționale. Drept obiect de studiu s-a considerat PG și copiii din școli internat cu vârsta de 7-18 ani, grădiniță cu regim de activitate de 9,5 - 10 ore asumându-se ca categoria respectivă au vârsta de 3 -7 ani și copii din creșă cu regim de activitate 9,5 - 10 ore cu vârsta de 1- 3 ani. S-a calculat aportul zilnic estimativ pentru metil – mercur și mercur metalic. Am aplicat modelul toxico cinetic de calcul a concentrației teoretice a MeHg în păr și sânge. Au fost investigate concentrația Hg în diferite specii de pești, crustacee și moluște în aer, apă și sol. Noutatea și originalitatea științifică a rezultatelor obținute. În premieră, în viziune sistemică, a fost efectuat un studiu complex multilateral al nivelului de poluare a factorilor de mediu cu Hg, aspectelor toxico-igienice privind Aportul Zilnic Estimativ al Hg în organismul uman pentru forma metalică și organică a Hg pentru populația generală și copii prin aplicarea diferitor abordări. Am argumentat științific măsurile necesare a fi întreprinse de către serviciul sănătății publice. S-a testat consumul de pește recomandat la nivel național (Cantitatea Zilnică Necesară) pentru copii cu diferite vârste în contextul prezenței Hg în PCM. Studiul a fost realizat prin aplicarea unei metodologii noi, justificate, inovativă pentru Republica Moldova. Am identificat gradul expunerii populației RM la mercur prin apă, aer, sol, pește, crustacee și moluște și utilizarea intenționată a dispozitivelor cu mercur. Am calculat, caracterizat, analizat și fundamentat științific particularitățile expunerii populației generale (per capita), copiilor de diferită vârstă la mercur pentru a înțelege dimensiunea problemei la nivel național. Rezultatele vor contribui la elaborarea și optimizarea strategiilor de sănătate publică în vederea aplicării măsurilor de profilaxie orientate spre atenuarea impactului Hg asupra sănătății populației. Rezultatele cercetării efectuate amplifică baza teoretică pe segmentul estimării riscului asociat pentru sănătatea populației ca rezultat al expunerii la Hg prin ingestia de sol, apă, aer s-au consumul de PCM. S-a utilizat o metodologie originală, și cost-eficientă aplicabilă și pentru alte cercetări similare. Materialele lucrării vor servi ca suport metodic și didactic în instruirea 9 universitară și postuniversitară a cadrelor medicale, pentru pregătirea materialelor didactice (cursuri, recomandări metodice) pentru segmentul practic. S-au identificat și caracterizat sursele de poluare la Hg și estimat potențialul lor impact asupra sănătății populației, cu argumentarea măsurilor profilactice în special pentru prevenirea expunerii copiilor. Valoarea aplicativă a lucrării: În baza studiului s-au elaborat și planificat măsuri și recomandări pentru serviciul de supraveghere a sănătății publice în vederea recunoașterii Hg ca o problemă de sănătate publică. Rezultatele studiului servesc drept suport pentru ANSP în onorarea obligațiunilor și responsabilităților prevăzute în articolele 16, 18, 19, 20, 21 din Legea nr. 51 din 30.03.2017 privind ratificarea Convenția Minamata cu privire la mercur. În baza analizei rezultatelor s-a elaborat ghidul ’’Ghid privind gestionarea incidentelor cu mercur: opțiuni de remediere’’ destinat Autorităților Publice Centrale și Locale, Instituțiilor preșcolare și școlare, Instituțiilor Medico-Sanitare Publice. Aprobarea rezultatelor științifice: Rezultatele au fost prezentate la conferința națională științifico-practică din Belarus, Minsk «Здоровье и окружающая среда», organizate în 26-28 octombrie 2017, 15-16 octombrie 2018 și 14-15 noiembrie 2019. Sa participat la Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF ’’Nicolae Testemițanu’’ din 21-23 octombrie 2020, la Conferința științifico-practică națională cu participare internațională ”Siguranța chimică și toxicologia la confluența dintre domenii’’ Chișinău 25-26 noiembrie 2016, conferința finală ’’Evaluarea inițială privind implementarea Convenției de la Minamata cu privire la mercur în Republica Moldova’’, Chișinău, 5 aprilie 2017. Teza a fost discutată, aprobată și recomandată spre susținere la ședința comună a conducătorului de doctorat, comisiei de îndrumare și a unității primare de cercetare (Laboratorul științific pericole chimice și toxicologie din cadrul ANSP) din 01.07.2021 (proces-verbal nr. 1), la ședința Seminarului științific de profil din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova la profilul 331. Sănătate Publică, specialitatea Igienă - 331.02 din 17.09.2021 (proces-verbal nr. 1). Ulterior recomandată pentru susținerea publică prin decizia Consiliului Științific al Consorțiului din 02.12.2021 (nr. 24). Pentru realizarea studiului s-a obținut și avizul pozitiv al Comitetului de Etică a Cercetării din 03.06.2016 nr. 64. Publicații la tema tezei: Rezultatele cercetărilor au fost publicate în 16 lucrări științifice, inclusiv 5 de sine stătător, 1 articol în reviste științifice peste hotare, 4 articole în reviste științifice naționale acreditate, 5 articole în lucrările conferințelor științifice, 5 participări cu comunicări la foruri științifice.