Complicaţiile puncţiei biopsiei prostatice (Studii preliminare)

Abstract

Summary Prostatic biopsy (PB) is carried out after the determination of the prostatic specific antigen (PSA) and the digital rectal examination (DRE). PB provides important additional information and the treatment decision depends exclusively on taking into consideration the results of the cytopathologic examination of PB. Within the period of 3 years (2003-2005) complications of PB in 95 patients were studied. The complications were observed in 28 (29%) patients and they were the following: fever in 9 (9,5%); hematurie in 10 (10,5%), hemospermia 5 (5,3%), rectal hemorrhage in 23 (24,2%); dysurie in 7 (7,4%) cases. In order to prevent the above mentioned complications one should ensure antibacterial protection and an adequate anesthesia. Introducere. Carcinomul de prostata (CP) este în multe ţări tumora malignă cea mai frecventă la bărbaţi şi a două cauză de deces prin cancer după carcinomul bronşic. După determinarea antigenului specific prostatic (PSA) şi a tuşeului rectal (TR), urmează puncţia biopsia prostatică (PBP). PBP oferă importante informaţii suplimentare şi decizia terapeutică poate fi lăsată exclusiv în seama examinării citopatologice. Este necesar ca pacientul să fie prevenit asupra posibilităţii apariţiei febrei, frisonului, hematuriei, hemospermiei, rectoragiei sau a disuriei. Pacientul trebuie informat amănunţit, cel mai bine prin intermediul unor broşuri, iar consimţământul în scris al pacientului este obligatoriu. Discuţia medic-pacient trebuie să elucideze şi urmările posibile ale puncţiei. Obiective. Ne-am propus să studiem complicaţiile, după PBP la pacienţii cu suspecţie de CP internaţi în Clinica de Urologie. Materiale şi metode. În perioada 01.01.2003 - 31.12.2005 au fost efectuată PBP la 95 pacienţi. Vârstă medie a constituit 67 ± 0,5 ani. BPP a fost efectuată transrectal sub ghidaj digital, cu recoltare ţintită şi sistematică de ţesut din diferite zone suspecte anatomice ale prostatei: (a bazei mijlocului, apexului, precum şi a lobilor laterali). Pentru profilaxia infecţiilor a fost efectuată o protecţie antibiotică cu un agent inhibitor al girazei bacteriene (chinolone) timp de 1-3 zile. De asemeni au fost efectuate obligatoriu clisme evacuatoare. Poziţia preferată pentru efectuarea PBP a fost cea de litotomie. Pentru atenuarea durerii a fost utilizat un gel anestezic (Lidochlor Gel). PBP a fost efectuată după două tehnici: - Tehnică double-glove von Beudinger; - Tehnica Fernandez de introducere a acului cu teacă de protecţie a acestuia. Au fost folosite ace de puncţie Tru Cut. Rezultate. La 95 pacienţi, după PBP, s-au atestat 28 (29,4%) complicaţii, rata lor fiind următoarea: febră - 9 (9,5%), hematurie - 10 (10,5%), hemospermie - 5 (5,3%), rectoragie - 23 (24,2%), disurie 7 (7,4%). Valoarea PSA a fost cuprinsă între 1,4 ng/ml şi 260,0 ng/ml. Valoarea medie a PSA a fost 74,0 ng/ml. Concluzii 1. Pentru prevenirea complicaţiilor infecţioase trebuie asigurată o protecţie antibiotică, precum şi o analgezie suficientă. 2. Sângerările rectale moderate pot fi tratate prin compresiune digitală de scurtă durată sau prin introducerea tampoanelor de tifon. 3. Dacă sângerarea persistă mai mult de o oră, se impune hemostază prin sutură transrectală.