Tratamentul litiazei vezicii urinare prin litotriţie endoscopica mecanică

Abstract

Summary Lithiasis of the bladder is known from antiquity, beeing one of the first diseases wich profits by surgical treatment. The discovery of lithotripsy had spreaded the indication of endoscopic treatment. In the period of 1998-2006 we practiced the mecanical endoscopy in 30% of patients with lithiasis of the bladder. The endoscopic lithotripsy is the initial method of therary in the treatment of lithiasis of the bladder. The endoscopic acces alow to solve also another diseases of the lower urinar system as TURP, TURB, TUIP and other. Introducere. Litiaza vezicii urinare este cunoscută din antichitate, fiind una dintre primele maladii care au beneficiat de tratament chirurgical, iar operaţia de cistolitotomie, fiind pâna la finele secolului XIX unica metodă de ablaţie a calcului. Până în anii 60 ai secolului trecut litotriţia endoscopică era efectuată prin metoda oarbă, fiind grevată de numeroase incidente şi complicaţii intraoperatorii. Apariţia litoriptoarelor controlabile optic Hendrixon şi Punch, iar apoi a celor electorhidraulice şi ultrasonice au largit cu mult indicaţiile tratamentului endoscopic. Scopul lucrării. Analiza experienţei personale a tratamentului litiazei vezicii urinare prin metode endoscopice mecanice. Material şi metodă. În perioada 1998-2006 am practicat litotriţia endoscopică mecanică la 81 pacienţi, 68 bărbaţi şi 13 femei, cea ce reprezintă 30% din numărul pacienţilor cu litiază a vezicii urinare, internaţi în Clinica Urologie a SCR. Dimensiunile calculului au variat de la 0,6 la 3,5 cm, cu o perioadă simptomatică de la 1 lună la 3 ani. Am efectuat litotriţia mecanică cu respectarea celor 3 faze ale litotirţiei vezicale: fragmentarea primară a calculului, prelucrarea şi evacurarea fragmentelor. În situaţia când calculul a avut dimensiuni sub 2,5 cm am efectuat toate cele 3 etape cu ajutorul litoriptorului Punch. Dacă calculul a avut dimensiuni mai mari, am practicat iniţial fragmentarea primară cu ajutorul litotriptorului mecanic Hendrixon, care are o vizibilitate mai redusă şi o manevriabilitate mai greoaie, din cauza branşelor mai mari ale instrumentului. Evacuarea fragmentelor cu ajutorul

litoriptorului Punch a fost facilă, datorită construcţiei sale speciale, cu un orificiu central al extermităţii active, fapt ce permite aspirarea totală şi orientată şi a fragmentelor impregnate în mucoasă, evită leziunile peretelui vezicii urinare, apelând destul de rar la instrumentar suplimentar, precum seringa Guyon sau pompa de aspiraţie. Nu am abordat deliberat calculi cu dimensiuni mai mari de 3,5 cm, supuşi cistolitotomiei. Rezultate. Dintre 68 cazuri de litiază vezicală la bărbaţi, 60 (88%) au avut o litiază secundară. La 23 pacienţi (39%) în aceeaşi şedinţă operatorie am practicat şi alte intervenţii endoscopice (TUR P, ITUP, TURV, uretrotomie optică internă). Intervenţia chirurgicală a fost efectuată sub anestezie rahidiană (50 pacienti, 62%), intravenoasă (29 pacienţi, 35%), locală (2 pacienţi, 3%). Durata intervenţiei a variat de la 10 minute la 1 ora, cu o medie de 25 minute. În 21 cazuri (26%) litotriţia propriu zisa a fost precedată de meatotomia meatului uretral extern, pentru a facilita introducerea tecii de 26 Ch. În perioada postoperatorie în 43 (53%) cazuri nu am aplicat sonda uretro-vezicală permanentă, pacientul fiind externat la un interval de 24-48 ore de la intervenţie. În cazul intervenţiilor dificlie, prelungite sau ale celor asociate cu alte manevre endoscopice, am menţinut drenajul uretro-vezical permanent pe o durată de 3-4 zile, pacientul fiind externat la un interval maxim de 5 zile de la intervenţie. Durata medie de spitalizare a pacienţilor a fost de 3,5 zile. Concluzii. Litoriţia endoscopică este metoda terapeutică de primă intenţie în tratamentul litiazei vezicii urinare. Abordul endoscopic permite rezolvarea concomitenă şi a altor maladii ale aparatului urinar inferior (adenom de prostată, scleroza coluli vezicii urinare, strictura uretrei, etc.). În situaţiile când calculul are dimensiuni sub 2,5 cm, şi/sau nu este complet neted, preferăm efectuarea litotiţiei Punch. Cistolitotomia îşi pastrează locul în arsenalul terapeutic al litiazei vezicale şi este rezervată calculilor cu dimensiuni mari, peste 3,5 cm, excesiv de duri, cu o suprafaţă netedă sau în situaţii particulare, precum adenomul de prostată voluminos.