Diagnosticul imagistic complex în patologia inflamatorie renala acută

Abstract

Summary Uncomplicated infection of the urinary tract is frequent and usually resolves rapidly with treatment and imaging is unnecessary. Progression to complex infection often occurs in patients with predisposing factors. Imaging assists in evaluating the extent of isease, plays a role in directing therapy and guides interventional procedures if necessary. This pictorial essay reviews the role of imaging and intervention in infections of the urinary tract. Introducere. Frecvenţa infecţiilor renale acute este destul de înaltă. Destingem infecţii urinare simple şi infecţii urinare cu complicaţii. Progresarea complicaţiilor infecţiei renale sunt cauzate de diverşi factori predispozanţi. Diagnosticul imagistic are un rol important în evaluarea exstensiei şi a difuziei infecţiei urinare acute, orientând tratamentul terapeutic şi aplicarea ghidării intervenţionale. Scopul lucrării. Evaluarea diagnosticului imagistic complex în patologia inflamatorie renală acută. Material şi metode. Studiul prospectiv în perioada 2003­ 2006, pe 120 de pacienţi cu patologie inflamatore renală acută. Toţi pacienţii au fost examinaţi ecografic, urografic, s-a examinat funcţia renală prin renografie. Rezultatele studiului imagistic a fost confruntat cu studiul clinic şi cel de laborator. S-au utilizat sondele ecografice de 7,5 MHz, aparatul radiologic EDR 750, tomografia computerizată (CT) în caz de necesitate. Rezultate. Ecografia şi urografia sunt cele mai frecvente metode utilizate în investigarea renală a pacientului, precizând diagnosticul. Ecografia a permis detectarea paralelă a dilatării căilor excretorii şi a pielitei, cu identificarea grosimii peretelui pielic. Utilizarea sondelor de frecvenţă înaltă a permis evidenţierea mai facilă a afectării focale a parenchimului renal şi a celui contrar, a împiedicat determinarea infiltraţiei peri-renale, care a fost posibilă a fi vizualizată la CT cu utilizarea substanţelor de contrast. Explorarea spaţiului peri-renal cu ferestre adecvate la CT este deosebit de importantă în diagnosticul diferenţial, im portantă pentru conduita operatorie viitoare. Faza nefrogrammei la urografie a permis depistarea focarelor parenchimului renal, care s-au manifestat prin leziuni de intensitate scăzută. Urogramele efectuate standard, au permis caracterizarea morfologică şi funcţională a arhitectonicii arborelui pielo-caliceal. Clişeele tardive au relevat locul obstrucţiei. Concluzii. În baza rezultatelor din analiza lotului studiat, a protocoalelor operatorii se poate concluziona că metodele imagistice permit evidenţierea şi monitorizarea patologiei inflamatore renale acute. Examenul prin CT a permis un diagnostic corect în aprecierea infiltraţiei peri-renale, dar importanţa lui rezidă în posibilitatea aprecierii corecte a capsulei renale, a spaţiului peri-renal, a vaselor renale, ceea ce este important în diagnosticul oportun al patologiei respective.