Utilizarea stenturilor ureterale JJ în tratamentul uropatiei obstructive gestaţionale - morbiditatea şi impactul asupra calităţii vieţii

Abstract

Summary Ureteral stents are a convenient means of drainage for the upper urinary tract in pregnant women with gestational hydronephrosis. However, their use is not devoid of side effects and bears a significant impact on patients’ everyday function and overall quality of life. The untoward effects of ureteral stenting must be kept in mind when deciding on ureteral stent placement. Introducere. Dilatarea căilor urinare superioare se dezvoltă la mai mult de 80% dintre gravide în al doilea trimestru de sarcină (Johansen, 1992). La majoritatea gravidelor dilatarea căilor urinare superioare prezintă un caracter fiziologic, însă la un grup de gravide se dezvoltă hidronefroza gestaţională simptomatică. În cazul eşuării tratamentului conservativ, este indicată drenarea internă a căilor urinare prin instalarea stentului JJ sau a nefrostomei percutane. Aplicarea stentului ureteral JJ este o tehnică simplă şi eficientă de asigurare a drenajului adecvat al căilor urinare superioare (Leibovici, 2005). Stenturile ureterale însă sunt asociate cu efecte adverse frecvente (semne urinare iritative, dureri lombare, hematurie) şi cu complicaţii specifice (migrarea stentului, fragmentaţie, urosepsis). Obiective. Evaluarea impactului stenturilor ureterale asupra calităţii vieţii şi a efectelor adverse a stentingului la gravidele cu hidronefroză gestaţională. Material şi metode. Eşantionul examinat prezintă un grup de 12 gravide, care au urmat tratamentul în Secţia Urologie a CNSPMU în perioada 2004 - 2006. În acest lot de paciente cu hidronefroză gestaţională unilaterală, refractară la tratamentul convenţional (infuzional, antibacterian, gimnastică posturală) omolateral au fost instalate catetere ureterale JJ de poliuretan. Efectele adverse după stenting au fost studiate prospectiv (la 2 săptămâni după instalarea stentului şi peste o săptămână după înlăturarea lui) prin aplicarea chestionarului original pentru evaluarea calităţii vieţii şi a manifestărilor adverse ale instalării stenturilor. Efectele adverse au avut scorul de la 1 (minimal) la 5 (maximal). Rezultate. Cele mai frecvente efectele negative ale stentingului sunt: semnele urinare iritative (disurie, polakiurie, strangurie) > 70% - (scorul > 3); dureri lombare periodice, associate cu micţiune - 3 paciente (25%); dureri constante, care au necesitat administrarea analgezicelor- 1 pacientă; o treime au necesitat spitalizări repetate; macrohematuria - 1 pacientă; deplasarea ascendentă a stentului- 2 cazuri. Într-un caz a fost extras un stent afoncţional prin cistoscopie. Scăderea semnificativă a calităţii vieţii a fost depistată la 75% (9) dintre paciente. Discuţii. Studiul nostru demonstrează că la un număr important de gravide se dezvoltă o simptomatologie adversă, cauzată de prezenţa stentului însuşi, care persistă pe parcursul aflării stentului în căile urinare şi afectează multe aspecte de viaţă cotidiană a pacientelor, ceea ce este în consens cu studiile recente (Damiano,2002; Leibovici,2005). Aceste cercetări demonstrează că în soluţionarea uropatiei obstructive stentul ureteral este un instrument rezonabil, însă nelipsit de complicaţii (“stent ideal”). Concluzii. Stentul ureteral este un dispozitiv care asigură un drenaj eficient al căilor urinare superioare la gravidele cu uropatie gestaţională. Instalarea stenturilor în hidronefroza gestaţională trebuie bine argumentată şi prezintă o metodă rezervată situaţiilor în care beneficiile depăşesc riscurile. Instalarea stentului ureteral are un impact important asupra calităţii vieţii gravidelor.