Manifestările oculare în HIV

Abstract

Summary. HIV infection is one of the word’s priority public health problem. Studies shows that up to 50-75% of HIV/AIDS patients have at least one ocular manifestation during their lifetime. The severity of the ophthalmic sequelae of HIV infection increases as their immunocompetence decreases. This condition can affect any part of eyeball from anterior segment (17%) to the posterior (44%), both directly and indirectly through complications associated with infections, tumors, HIV treatment. The changes of the anterior segment include: conjunctival micro-vasculopathy, dry eye syndrome, fungal and infectious keratitis, infectious, autoimmune or toxic iridocyclitis, complicated cataract; posterior changes include HIV retinal microangiopathy, infectious retinitis, choroiditis, chorioretinitis, knowledge of this changes can lead to improvement of life quality of patients with HIV.

Introducere. Infecţia cu HIV reprezintă o problemă prioritară de sănătate publică la nivel global. Studiile arată că până la 50-75% dintre pacienții cu HIV/SIDA au cel puțin o manifestare oculară în timpul vieții lor. Severitatea sechelelor oftalmice ale infecției cu HIV crește pe măsură ce scade imunocompetența. Actualitatea temei. Studiile au arătat că HIV afecteaza aproape toate celulele umane. Rezumând afectarea oculară, acesta poate implica orice parte a ochiului de la anexă și segmentul anterior (17%) până la segmentul posterior (44%) și neurologic, atât prin afectarea directă, cât și indirect prin complicațiile asociate infecțiilor, tumorilor, tratamentului efectuat în HIV. Afectarea segmentului anterior include microvasculopatia conjunctivală, sindromul de ochi uscat, keratite micotice și infecțioase, iridociclite infecțioase, autoimune sau toxice și cataracta complicată. Afectarea posterioară include microangiopatia retinală HIV, evidențiată în majoritatea studiilor ca cea mai frecventă afectare a polului posterior (50%), retinite infecțioase, coroidite, corioretinite. Odată cu progresele tratamentului antiretroviral (HAART), a fost redusă rata infecțiilor oportuniste, acestea fiind cauza pierderii funcției vizuale complete în 7% din cazuri asociate cu HIV, și a crescut calitatea vieții pacienților. Astfel aceștia pot neglija unele acuze specifice oculare, prin urmare, necesitatea examenului regulat de către medicul oftalmolog pentru a putea preveni unele manifestări oculare sau acorda la timp ajutor medical specializat devine primordială. Concluzie. Afectarea oculară în HIV se întâlnește frecvent, iar cunoașterea manifestărilor caracteristice acestei maladii ar cotribui la îmbunătățirea calității vieții pacienților și chiar la depistarea primară a unor cazuri nediagnosticate.