Educația pentru sănătate în unitățile de învățământ din România – între deziderat şi realitate

Abstract

Noţiunea de prevenţie implică dimensiunea socială a medicinei. În același timp, prevenţia presupune educaţia populaţiei. În adolescenţă apar tentaţiile legate de fumat, consum de alcool și droguri, dependenţa de calculator, precum și activităţile sexuale imprudente. În România, aceste aspecte reprezintă probleme sociale. Astfel, ţara noastră deţine al doilea loc în Europa în ceea ce privește numărul de adolescente care devin mame. În România, rata nașterilor la vârste cuprinse între 15 și 19 ani este de 39,4‰, ceea ce ne situează pe locul al doilea în UE, după Bulgaria și înaintea Slovaciei. În același timp, România se află pe locul cinci în topul ţărilor cu cei mai mari consumatori de alcool, potrivit unei statistici recente a OMS. Prevalenţa fumătorilor în România este de 27% – mai mare decât în majoritatea ţărilor europene, iar vârsta la care populaţia începe să fumeze este în scădere. Atât fumatul, cât și consumul de alcool constituie premisele dezvoltării unor boli cronice grave, care presupun costuri economice și sociale importante. Centrul Internaţional Antidrog și pentru Drepturile Omului (CIADO) a publicat un studiu din care rezultă că în România consumul de substanţe interzise este peste media mondială și a avut o creștere permanentă în perioada 2007–2013 (de la 1,7% la 7,1%). România este aproape de media europeană de 8%. În adolescenţă apare și fenomenul dependenţei de calculator, care poate sta la baza scăderii performanţelor școlare, precum și a apariţiei unor comportamente de tip violent. În România, începând cu anul școlar 2004– 2005, s-a aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 4496/11.08.2004 introducerea în programele școlare a disciplinei opţionale Educaţie pentru sănătate. Această disciplină cuprinde: sănătatea reproducerii și a familiei, noţiuni elementare de anatomie și fiziologie, igiena personală, activitate și odihnă, sănătatea mediului, sănătatea mintală, alimentaţia sănătoasă, consumul și abuzul de substanţe toxice. În realitate, în școlile din ţara noastră, predarea acestor noţiuni rămâne doar la nivelul de materie facultativă. Dezbaterile intense dintre Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, ONG-uri și asociaţiile de părinţi nu au dus încă la o soluţionare a acestei probleme, iar consecinţele asupra sănătăţii copiilor sunt din ce în ce mai pregnante.