USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/21893
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorMunteanu, Oxana
dc.date.accessioned2022-10-07T08:43:57Z
dc.date.available2022-10-07T08:43:57Z
dc.date.issued2022
dc.identifier.citationMUNTEANU, Oxana. Manifestările clinico-imagistice, funcționale și microbiologice în bronșiectazii la adult: rezumatul tezei de doctor habilitat în științe medicale: 321.01 – Boli interne (Pulmonologie). Chișinău, 2022, 50 p.
dc.identifier.urihttp://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/21893
dc.description.abstractBronșiectaziile reprezintă dilatări ireversibile ale căilor aeriene mari, bronhiilor și bronșiolelor asociate cu infecții recurente și modificări inflamatorii la nivelul pereților acestora cu lezarea progresivă a căilor aeriene, precum și a parenchimului pulmonar adiacent. Sunt caracterizate radiologic de dilatări permanente ale bronhiilor și clinic de tuse, expectorație de spută și infecții respiratorii recurente [1-3]. Considerate ca și o maladie rară, deseori chiar neglijată, bronșiectaziile au devenit un subiect arzător în ultima decadă [3-5]. În era preantibiotică incidența maximă era în copilărie, în prima decadă de vârstă. În prezent (datorită programului de vaccinări și a tratamentului antibiotic), majoritatea cazurilor sunt la vârsta adultă, vârstnicii peste 65 ani având cea mai mare pondere. Prevalența reală a bronșiectaziilor nu este cunoscută, fiind o boală istoric subdiagnosticată. Estimativ prevalența bronșiectaziilor la adulți a crescut de la 2,4 mln în 2012 la 3 mln în 2020 . Unul din editorialele ultimilor ani definește această boală ca a treia cea mai frecventă boală cronică pulmonară după BPOC și astm [6]. Prevalența în creștere, contrar așteptărilor de a descrește printr-un control mai bun al infecțiilor respiratorii, poate fi explicată atât printr-o capacitate diagnostică mai bună (accesibilitate la metodele imagistice), cât și prin recunoașterea asocierii bronșiectaziilor cu unele boli sistemice, creșterea ratei de supraviețuire a populației. În țările dezvoltate s-au schimbat caracteristicile epidemiologice, cu mai puține bronșiectazii postinfecțioase, dar cu un număr mai mare de cazuri asociate altei boli prevalente precum este BPOC [7]. Pacienții cu bronșiectazii prezintă o heterogenitate impresionantă atât în etiologie, cât și în evoluția clinică [1, 8, 9]. O analiză sistematizată a etiologiei subiacente conform unui algoritm predeterminat, propusă în acest studiu, permite o abordare eficientizată economic a stabilirii diagnosticului și a conduitei la pacienții cu bronșiectazii la diferite etape de asistență medicală cu o gestionare mai bună a resurselor. Evoluția clinică a pacienților cu bronșiectazii este variabilă, unii pacienți prezentând puține simptome, alții fiind cu simptome zilnice care le afectează activitatea, calitatea vieții și au o pierdere progresivă a funcției pulmonare. Conceptul de fenotipare, sub raportul tipului de inflamație, are ca și implicații practice posibile abordări terapeutice diferențiate și constituie în prezent o temă de analiză de mare interes [10]. Diferite manifestări clinice și funcționale, prezența inflamației sistemice și a comorbidităților, frecvența exacerbărilor, caracteristicile microbiologice sunt potențialii candidați în definirea unor fenotipuri ale bronșiectaziilor. Aspergilozele apar în cadrul practicii pneumologice ca afecțiuni relativ rare, dar pacientul pulmonar cronic, inclusiv cel cu bronșiectazii, trebuie considerat ca și un pacient cu risc pentru asocierea infecției cu Aspergillus. În Republica Moldova lipsesc date statistice referitoare la bronșiectazii, acești pacienți fiind incluși în grupul bolilor obstructive alături de bronșita cronică și BPOC. În studiul efectuat a fost confirmată supoziția unei ponderi mai mari a pacienților cu bronșiectazii postinfecțioase, datorită incidenței și prevalenței înalte a infecției tuberculoase în Republica Moldova, care într-un număr important de cazuri au fost subestimate, iar acești pacienți în perioadele exacerbărilor infecțioase fiind testați doar pentru prezența sau absența M.tuberculosis, deși asocierea colonizării cu P.aeruginosa precum și cu specii de Aspergillus s-a dovedit a fi o cauză importantă de morbiditate și mortalitate, fapt dovedit și de alte studii [11-13]. Tratamentul antibacterian administrat empiric, pentru o durată insuficientă de timp și fără prelevarea testelor bacteriologice pe parcursul mai multor ani sunt constatări realiste, care argumentează necesitatea studierii profilului microbiologic la pacienții cu bronșiectazii. Cunoașterea profilului microbiologic ar permite evaluarea impactului la distanță a acestor acțiuni în scopul evidențierii rezistențelor bacteriene, fiind analizată existența unor corelații cu tratamentul administrat din momentul stabilirii diagnosticului, cu frecvența exacerbărilor și impactul acestora asupra declinului funcției pulmonare. Creșterea presiunii în artera pulmonară, datorită vasoconstricției din hipoxie și distrucție a patului vascular, se poate dezvolta la pacienții cu bronșiectazii severe și cu o durată mai mare a bolii. Relativ puține studii bine sistematizate au analizat prevalența hipertensiunii pulmonare la pacienții cu bronșiectazii [14]. Importanța evaluării impactului bronșiectaziilor pentru sănătatea populației, cu indici epidemiologici în creștere constantă, subliniază necesitatea unui studiu complex cu aprecierea indicilor multidimensionali și a fenotipurilor corelați cu indicatorii de calitate a vieții, în vederea elaborării de noi strategii de diagnostic, de prognostic și de tratament pentru pacienții cu bronșiectazii. [...]en_US
dc.language.isoroen_US
dc.subjectbronchiectasisen_US
dc.subjectetiologyen_US
dc.subjectimagingen_US
dc.subjectPseudomonasen_US
dc.subjectphenotypeen_US
dc.subjectaspergillosisen_US
dc.subject.ddcC.Z.U: 616.233-007.64-07(043.2)en_US
dc.subject.meshBronchiectasisen_US
dc.subject.meshBronchiectasis--diagnosisen_US
dc.subject.meshBronchiectasis--diagnostic imagingen_US
dc.subject.meshBronchiectasis--microbiologyen_US
dc.subject.meshRadiographyen_US
dc.subject.meshComorbidityen_US
dc.subject.meshAspergillusen_US
dc.subject.meshAdulten_US
dc.titleManifestările clinico-imagistice, funcționale și microbiologice în bronșiectazii la adult: Rezumatul tezei de doctor habilitat în științe medicale: 321.01 – Boli interne (Pulmonologie)en_US
dc.typeOtheren_US
Appears in Collections:REZUMATELE TEZELOR DE DOCTOR, DOCTOR HABILITAT

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
Autoreferat_Munteanu_6_oct_2022_final.pdf1.51 MBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback