Studiul microcristalizării fluidului oral la copii

Abstract

Rezumat. Este actual studiul dinamicii cristalogenezei fasciilor fluidului oral pentru a elabora parametrii cantitativi exacţi de evaluare a structurilor fractale și standardizarea ulterioară a procesului de analiză a microcristalizării fluidului oral. Scopul lucrării: studiul particularităţilor microcristalizării fluidului oral la copii. Materiale și metode: au fost examinaţi clinic 100 de copii de 7-10 ani. Fluidul oral (FO) a fost colectat cu o pipetă sterilă în cantitate de 0,2-0,3 ml. Pe lame de sticlă au fost aplicate câte trei picături de FO preluat de la fiecare copil. Studiul modificărilor cristalografice ale FO a fost efectuat după metoda elaborată de Șatohina S, și coaut., 2006. Deshidratarea picăturilor de FO s-a produs în termostat la t 37°C, fiind protejate de praf. Micropreparatele au fost examinate la microscopul optic. Studiul a fost efectuat în conformitate cu cerinţele Codului de etică în cercetarea știinţifică. Rezultate: gradul de microcristalizare a FO la copiii cu leziuni carioase este redus comparativ cu copiii liberi de carie și este corelat cu gradul de carioactivitate. Concluzii: studiul particularităţilor structurale ale picăturii deshidratate de FO la copiii cu carie dentară a elucidat un șir de markeri ai modificărilor produse la nivelul cavităţii orale care pot fi utilizaţi ulterior în cadrul cercetărilor screening, în practica stomatologică și la elaborarea măsurlior cariopreventive și evaluarea eficienţei acestora.

Summary. The study of crystalogenesis oral fluid dynamics is up to date to produce precise quantitative assessment parameters of fractal structures and further standardization of analysis process of oral fluid l microcrystallization. Aim: to study the particularities of oral fluid microcrystallization in children. Material and methods. The clinical data of this study is based on the examination of 100 children aged 7-10. The study of crystallographic changes of the oral fluid in children with dental caries and in caries free ones was performed using the method developed by Shatohina S. et al., 2006. Oral fluid (OF) was collected with a sterile pipette in the amount of 0.2-0.3 ml from the oral cavity floor. Then, three drops of oral liquid have been applied on a glass slide. Dehydration of OF drops happened in the thermostat at t 37°C, being protected from dust. Micropreparations have been examined with the optical microscope. The study was conducted in accordance with the requirements of the Code of Ethics for scientific research. Results: the degree of microcrystallization of oral liquid in children with carious lesions is 2.1 times lower than the same indicator considered in caries-free children, which was correlated with the duration of dental caries and the work of caries process. Conclusions: the study of structural particularities of dehydrated droplet of oral liquid in children with dental caries has elucidated a number of markers of the changes produced in the oral cavity that can be applied later in the screening research in dental practice, development of cariopreventive measures and evaluation of their effectiveness.